Chiar dacă în final Tobă va primi verdictul de plagiator, în pofida proptelelor politice de care a beneficiat din partea PSD, faptul că până și după reforma CNATDCU un astfel de caz a fost posibil arată cât de puternic este sistemul care își infiltrează oamenii peste tot.
Elevilor li se tot spune, începând de prin clasa a cincea, să nu copieze de pe Internet rezumatele la română sau diversele proiecte date la alte materii. Sunt amenințați cu note proaste, chematul părinților la școală și alte consecințe nu tocmai plăcute. Chiar dacă, în final, furatul de pe Internet e acceptat tacit de majoritatea profesorilor, totul transformându-se într-o butaforie, totuși el nu e tolerat oficial. Însă experții din comisia CNATDCU care au analizat teza de doctorat a lui Petre Tobă se fac că nu știu asta, așa cum experții care l-au spălat pe Ponta de plagiat au acceptat explicația halucinantă că în anul de grație 2003 nu se foloseau ghilimele. Argumentația oferită de cei trei profesori din Comisia de Științe Militare e mai mult decât rușinoasă: „Internet-ul nu poate fi considerat o persoană în accepțiunea legii, ci doar un fond documentar incomensurabil, care stă la dispoziția tuturor utilizatorilor“. Nu mi-e clar dacă ei realizează enormitatea acestei susțineri – probabil că da – și faptul că, practic, oficializează plagiatul de pe Internet, ceea ce poate avea consecințe grave pentru întregul sistem de educație. Nu am să intru, mi se pare o capcană, în discuția despre abilităţile lui Tobă de utilizator al computerului, prin care aceeași comisie încearcă să justifice celebrul „Apud“ Stiglitz Joseph și Barry Buzan. Chiar CV-ul lui Tobă la care face referire comisia contrazice teza inabilităților tehnice.
În sfârșit, problema de fond este că în noul CNATDCU, în care mulți și-au pus speranța că va penaliza așa cum se cuvine plagiatul – ceea ce a și făcut în cazurile Ponta și Oprea – și că va reuși să mai pună stavilă acestui cancer care roade sistemul universitar, au pătruns tot felul de oportuniști gata să spele cadavre politice, dacă interesul o cere. Jurnalista Emilia Șercan, cea care a dat în vileag plagiatul marca Tobă, explică rușinoasa decizie a Comisiei de Științe Militare a CNATDCU prin faptul că ea este formată din profesori de la UNAp, Academia de Informații a SRI șiAcademia de Poliție. Cred că e bine ca numele acestora să fie reținute ca exemplu de rușinoasă obediență: comisarul Claudiu Țupulan, decanul Facultății de Poliție, Veronica Mihalache, conferențiar la Academia de Poliție, și Cristian Niță, cercetător științific la Academia Națională de Informații.
Citește continuarea textului în Revista 22.
