11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialPDL - un moment al adevărului

PDL – un moment al adevărului

“BLAT!” a fost acuza insistent aruncată PDL (ARD) în timpul campaniei electorale – “BLAT!” este acuza repetată şi azi, după încheierea alegerilor. Dacă calitatea nesatisfăcătoare a campaniei a putut duce gândul la o eventuală “pace” cu adversarul politic, reluarea ei după numărarea voturilor ţine de domeniul absurdului: ce blat putea să propună ARD USL-ului şi ce motive ar fi avut acesta să accepte blatul cu un competitor pe care era sigur că îl face KO?

Închiderea tuturor colegilor din ţară de USL şi rezervarea locurilor 2-3 PDL? Nu, nu blatul a îngropat PDL, defecţiunile trebuie căutate în interiorul partidului, în modul de funcţionare şi, pentru identificarea lor, un moment al adevărului este obligatoriu. Demersul pe care îl propun vine în continuarea intervenţiei din Colegiului Director al PDL, convins că este de interes pentru membri şi susţinătorii partidului, şi că poate aduce utile clarificări şi celor preocupaţi de sorţii unei alternative de dreapta la actuala putere.

În faţa evidenţei că ARD a pierdut alegerile din 9 decembrie, trei sunt întrebările la care cred că PDL (stâlpul de susţinere al Alianţei) trebuie să găsească de urgenţă răspunsuri exacte:

1. DE CE A PIERDUT PDL ALEGERILE? “Costul asumat al măsurilor de austeritate” a fost primul răspuns dat semnalelor alarmante care evidenţiau o scădere severă în opţiunea electoratului. Răspunsul a fost corect, dar s-a transformat în alibiul dincolo de care toate celelalte cauze deveneau minore şi au fost complet ignorate. Forţaţi de realitate, liderii partidului, cei dinaintea Convenţiei din 30 iunie dar şi cei de azi (printre care mă număr) au recunoscut un anumit deficit de comunicare, o lipsă de inspiraţie în încercările incoerente de a explica raţiunea măsurilor luate, de a convinge că răul produs a însemnat salvarea. Timpul nelucrând în favoarea PDL, s-a mai făcut un pas şi s-a admis că un comportament public total inadecvat, aroganţa şi lipsa de decenţă în limbaj, sfidarea dificultăţilor cu care se confrunta o ţară întreagă şi ostentaţia nepermisă în afişarea unei opulenţe la care extremi de puţini aveau acces se adunau într-o lungă listă de păcate greu de uitat şi de iertat. Fără a insista asupra altor abateri, ajungem în faţa unei întrebări inevitabile: “Ce a costat mai mult PDL: severitatea programului de guvernare sau felul în care unii dintre liderii partidului s-au plasat într-o altă realitate decât cea în care trăia o ţară întreagă?”

Pasul înapoi făcut de Emil Boc cu întreaga echipă cu care a condus ani de zile PDL a fost răspunsul afirmativ pe care partidul l-a dat. A fost suficient? Oamenii care au adus grave prejudicii imaginii PDL ar mai fi trebuit să se găsească pe listele candidaţilor la parlamentare? Faptul că au intrat în Parlament este dovada că acuzele care li s-au tot adus au fost nefondate şi irelevante? Întrebările se repetă zi de zi şi capătă invariabil răspunsuri negative în toate discuţiile despre PDL, în media sau cu oamenii pe stradă. Nu răspund la nici una din întrebările consemnate. Pentru că răspunsul meu, ca şi ale colegilor mei, nu înseamnă decât o “părere personală”, o “intuiţie”. De ani de zile, în PDL nu se operează decât cu “păreri” aflate fatalmente sub o subiectivitate şi a unor limite de neevitat şi se ignoră analiza riguroasă, competentă. Reformarea obligatorie a PDL, de mult şi de mulţi aşteptată, rezidă, în primul rând, în schimbarea modului de lucru, în profesionalizarea felului în care se iau decizile politice. Nu dau două parale pe “părerile” mele, sau ale oricărui alt coleg, indiferent pe ce treaptă ierarhică se află în partid – vreau să ştiu că tot ce fac este impus de rezultatele unor analize în deplin acord cu realitatea obiectivă, în care să am deplină şi motivantă încredere. Dacă PDL va avea forţa să-şi revizuiască modul de lucru, s-ar putea să avem surpriza să descoperim că electoratul ne-a amendat atât de drastic în scrutinul electoral nu în primul rând pentru severitatea măsurilor economice luate, a căror necesitate mulţi au ajuns s-o realizeze, cât pentru uşurinţa şi incoerenţa cu care s-au făcut alianţe contra-naturii; pentru incapacitatea multor lideri de a se sacrifica cu adevărat alături de cei greu încercaţi; pentru felul în care oameni lipsiţi de identitate au fost plasaţi în posturi înalte; în care oameni de nimic au fost primiţi cu braţele deschise în partid. Într-un cuvânt, pentru sensul pe care de prea multe ori PDL l-a dat Politicii.

2. A.R.D – O EROARE CARE TREBUIE CÂT MAI REPEDE UITATĂ? O manevră a PDL (după cea penibilă de la locale) de a înşela electoratul? Un handicap pentru PDL? Ar fi fost mai mulţi pedelişti în Parlament dacă s-ar fi mers sub sigla partidului? Cele mai multe dintre răspunsuri, din interiorul şi din afara PDL, sunt vehement afirmative, iar azi numărul scepticilor îi copleşeşte pe cei dispuşi să-i mai acorde o şansă. S-a ignorat şi continuă să se ignore un lucru esenţial: raţiunea de la care s-a pornit acest construct politic nu era una imediată: câştigarea alegerilor parlamentare, ci articularea unei alternative semnificative pe dreapta la colosul de stânga care, a dovedit-o! acţionează programat împotriva intereselor naţionale ale României. Scena politică are o nevoie vitală de o asemenea alternativă? Este potrivită punerea în balanţă a unui proiect politic de anvergură cu rezultatele unui scrutin electoral, fie el chiar parlamentar? Se putea obţine mai mult? Dacă da, de ce nu s-a reuşit scorul dezirabil? Relaţiilor inter-personale la nivelul liderilor Alianţei trebuie să li se acorde ponderea majoră în regândirea proiectului? O mulţime de înterogaţii la care răspunsurile sunt date cu toată convingerea, niciunul susţinut de o analiză de necontestat. O va face PDL? Încă o întrebare care reclamă o decizie de urgenţă.

3. PDL-TRAIAN BĂSESCU – O RELAŢIE VIABILĂ?
Pentru mulţi un “NU” hotărât este răspunsul cel mai la îndemână. Dincolo de energia negativă cu care o parte importantă din electorat a rămas încărcată după referendum, şi pe care campania USL a resuscitat-o la maximum, intervenţiile Preşedintelui în campanie au fost apreciate ca una dintre explicaţiile eşecului. Până şi la nivelul liderilor Alianţei s-au auzit voci care l-au nominalizat pe preşedinte drept principalul vinovat. Un detaliu peste care nu aş trece cu uşurinţă: 1. PDL şi Traian Băsescu au în spate o istorie comună, în care actualul preşedinte al României reprezintă un capitol major. 2. Aliniamentul comun pe care se găsesc PDL şi Băsescu nu este expresia unor interese partizane ci a poziţiei identice în faţa unui USL care, la guvernare sau în opoziţie, a adus grave prejudicii ţării. Închid paranteza şi revin la clarificările pe care le doresc cât mai curând cu o întrebare care trebuie să ne reţină atenţia: intervenţiile lui Băsescu în campanie au fost pro-PDL sau anti-USL? Celor care fug de nuanţe le spun că mă pot gândi la aproape orice când vorbesc despre Traian Băsescu, dar pentru nimic în lume nu l-aş suspecta porniri suicidiare. Mai simplu: nu cred că a acţionat în filozofia lui “PDL, eu te-am făcut, eu te omor”, ci că şi-a imaginat că prejudiciul luat în calcul că îl va aduce PDL va fi minor în faţa pierderilor profunde pe care dorea să le producă USL. S-ar putea ca lucrurile să nu se fi petrecut aşa… Şi pentru că mi-am permis un derapaj în zona înşelătoare a “părerilor”, revin la apelul adresat PDL de a afla în timpul cel mai scurt, în baza unei analize de un profesionalism de necontestat, răspunsurile la toate întrebările care pot da un contur clar direcţiei pe care ne angajăm.

Este condiţia esenţiala ca PDL să rămână un actor principal pe scena politică şi ca dreapta să mai ai aibă o şansă într-un viitor predictibil.

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă