Zilele acestea, actiunea juridica prin care se incearca stabilirea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra trece prin ceea ce se numeste faza orala a procedurilor. Initiate in 2 septembrie, audierile partilor se vor incheia in 19 ale aceleiasi luni, dupa care vor urma deliberarile Curtii Internationale de Justitie si pronuntarea unei hotarari, in trei pana la sase luni. Altfel spus, anul 2009 va aduce, intr-un fel sau altul, elucidarea acestei chestiuni, a carei tatonare a inceput in plina epoca postbelica, in 1967, cu tratative ce implicau, de o parte Romania, dar, de cealalta, un alt protagonist decat Ucraina, anume URSS. Vreme de exact doua decenii, pana in 1987, in domeniu nu s-a ajuns la nici un rezultat substantial, dupa cum era de asteptat.

Dreptatea pe care fratele mai mare – "Marele Urs", cum il boteaza, totemic, precum pe o capetenie amerindiana, Nicu Covaci de la formatia "Phoenix" – intelegea sa o faca fratiorilor sateliti nu era dintre cele care sa permita o politica economica si maritima neingradita la Marea Neagra, adevarat lac unde predominanta sovietica era asigurata. Secole de-a randul, lacul fusese adjudecat – de asta data exclusiv – de Imperiul Otoman, dar boala acestuia finalizata cu decesul si aparitia statului succesoral Turcia au condus, cum se stie, la o noua suprematie in regiune, chiar daca, in primul deceniu de dupa Marea Revolutie din Octombrie, URSS nu a izbutit sa domine arealul acesta maritim intr-o formula care s-o satisfaca.
Se poate spune asadar ca, dupa elanul politic thalasocratic al lui Stefan cel Mare, romanii au pierdut decis batalia pentru stapanirea litoralului pentru cinci veacuri. Caderea in 1484 a Chiliei si a Cetatii Albe in mainile turcilor a pecetluit taierea accesului romanesc la resursele de orice fel ale Marii Negre si a constituit, din punct de vedere strategic, baza instapanirii otomane asupra Europei Centrale si de Rasarit, dupa cum observa Baiazid al II-lea intr-o scrisoare catre locuitorii orasului Raguza (11 august 1484), socotind Chilia "cheia si poarta de la toata tara Moldovei, a Ungariei, a tarii de la Dunare (Tara Romaneasca)", iar Cetatea Alba – "cheia si poarta la toata Polonia, Rusia, Tataria si intreaga Mare Neagra".

Numai in aparenta paradoxal, competitia pentru stapanirea accesului la mare nu s-a purtat – pentru litoralul pe care obisnuim sa il numim romanesc – doar cu turcii. Destul de devreme, moldovenii au avut de facut fata si expeditiilor cazacesti, mentionate de cronici inca din a doua jumatate a sec. al XVI-lea, cand hatmanii cazacesti s-au amestecat in schimbarea domniilor Moldovei pentru ca, nu mult mai apoi, sa le revendice chiar pentru ei insisi (detronandu-l pe Petru schiopul), in virtutea unor reale sau imaginare drepturi succesorale. Negocierile purtate dupa Congresul de la Berlin (1878), prin care judetele recunoscute Romaniei in sudul Basarabiei erau schimbate cu Rusia pentru Dobrogea, au marcat pierderi semnificative de teritoriu si populatie, dar au adus din nou tara noastra printre statele riverane la Marea Neagra.

De altfel, situatia ramanea insuficient de stabila in regiune, ca urmare a intentiilor rusesti de inaintare spre Balcani, iar recuperarea Cadrilaterului de catre Romania dupa al doilea razboi balcanic (1913), intr-o tentativa de a reintregi Dobrogea stapanita de Mircea cel Batran odinioara, a fost tot un pas in directia afirmarii intereselor noastre la Marea Neagra. Aventura Romaniei angajate pe frontul de est in cel de-al doilea razboi mondial nu a venit doar dinspre elanul recuperator al Basarabiei si megalomania solidara cu hitlerismul a maresalului Antonescu, ci se lasa citita si prin anumite interese maritime, care explica prezenta armatei romane in Crimeea. Saraca in insule, avand un tarm putin dantelat, aceasta mare ramane totusi cruciala, in ce ne priveste, pentru comert, transporturile ieftine, legatura cu celelalte tari riverane si, nu in ultimul rand, resursele sale maritime, de la peste la titei.

Dupa cum spune Wikipedia, "cele mai importante insule din Marea Neagra sunt Insula serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importanta peninsula este Peninsula Crimeea, «impartita» cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun s.a.), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformate in limanuri (Limanul Nistrului, de exemplu)".
In aceste zile, la Curtea Internationala de Justitie, Romania si Ucraina isi pledeaza pozitiile intr-o chestiune de prima importanta pentru cele doua state, de rezolvarea careia azi depinde mult felul cum va arata bazinul Marii Negre maine. Desi Romania este membra a UE, nu este deloc sigur ca, fiind confruntata cu criza de combustibili si cu noile iesiri militare la rampa ale Rusiei, in Georgia, nu se va vedea in Ucraina un pretios aliat in tentative de a struni colosul putiniano-medvedevian, existand disponibilitatea de a i se face concesii.