@Ionescu Ion - ai mare dreptate. Imi permit sa vin cu o completare. Despre diferentele de mentalitate intre civilizatii (una, de tip urban, occidental, alta de tip tribal satesc - a noastra).
Imi aduc aminte ca am citit cum in SUA, un milionar, atunci cand singurul sau fiu i-ar cerut ca dar pentru apropiata sa zi de nastere (implinea 7 ani) o bicicleta, acesta i-a raspuns : "castiga-ti-o". ...
@Ionescu Ion - ai mare dreptate. Imi permit sa vin cu o completare. Despre diferentele de mentalitate intre civilizatii (una, de tip urban, occidental, alta de tip tribal satesc - a noastra).
Imi aduc aminte ca am citit cum in SUA, un milionar, atunci cand singurul sau fiu i-ar cerut ca dar pentru apropiata sa zi de nastere (implinea 7 ani) o bicicleta, acesta i-a raspuns : "castiga-ti-o". Baiatul a inceput sa imparta presa in cartier si a adunat in timp bani pentru bicicleta. Realizati ca aici nu e vorba de zgarcenie (taal era milionar) ci de EDUCATIE. Tatal nu voia sa-si invete fiul ca poate obtine tot ce vrea fara sa faca nimic; azi poti fi milionar, maine falit; trebuie sa te poti descurca in lumea in care traiesti. Am citit deasemenea odata un interviu luat unei studente la o prestigioasa universitate americana. Aceasta declara ca parintii ei nu sunt saraci (apartineau clasei mijlocii), ca ar fi putut si ar fi vrut sa-i plateasca studiile, dar ea a refuzat, preferand sa se intretina singura (muncea la Mc Donald parca sau asa ceva, pe timp de noapte, unde, preciza, era colega cu fiii unor mari si foarte bogati petrolisti, trimis de parinti sa invete sa se tina pe propriile picioare). In fost RFG cunosc un caz (fiul unui patron) pe care tatal nu l-a trimis direct la facultate, ci l-a obligat sa se angajeze in acelasi domeniu in care opera intreprinderea lui, dar nu la un cunoscut, ci la cineva cu care nu avea nici un fel de relatii, la munca de jos. Ca sa vada cum merge treaba. In continuare, daca voia o facultate, n-avea decat. Ardelenii nostri erau inca din timpul comunismului mai pragmatici. Nu se omorau sa-si duca odraslele la facultati ; ii obligau sa invete mai intai o meserie, apoi, daca doreau, n-aveau decat sa faca si o facultate. Aceasta mentalitate e producatoare de forta de munca calificata, asa incat s avina in intampinarea cererii pe piata de munca. Acest lucru serveste atat individului, care va avea existenta asigurata, cat si statului, care va dispune de forta de munca necesara in domeniile in care are nevoie. Asta inseamna spirit civic, asta inseamna sa contribui nu doar la siguranta ta economica, ci si la stabilitatea si cersterea sistemului, in general.
Care este insa mentalitatea la majoritatea romanilor ? Nu demult (de vreo doua generatii maximum) desprinsi de mediul rural, comunismul aducandu-i la oras (deci propulsandu-i brusc intr-un alt tip de civilizatie, pe care n-o cunostea si poate nici n-o doreau), dandu-le slujbe pentru care nu aveau pregatire si chemare si nici eficienta nu puteau genera, bagandu-i, pe criterii de origine sanatoasa si pe gratis aproape in casele nationalizate ale populatiei apartinand pana atunci civilizatiei urbane si pe care o trimisesera prin Baragan, in bordeie sau la Canal, ei, acel comunism i-a facut sa simta ca s-a intors roata cu 180 de grade; adica acuma ei au luat locul "boierilor". In conceptia lor (fireste,m cat se poate de falsa), un "boier" trebuia sa nu faca nimic, doar sa profite, doar sa i se dea, indiferent de aptitudini, calitati, doar asa, ca era "boier", adica facea parte din casta superioara a sistemului. Si acuma, "sistemul" ii facuse pe ei boieri. La fel ca in cazul fostilor "boieri" (notiunea degenerase intre timp, prin "boieri" intelegandu-se populatia urbanizata, intelectualii, functionarii, etc..., cei deja desprinsi de civilizatia de tip tribal-satesc), in conceptia lor - la fel de eronata - statutul social sio economic trebuia salat mostenire viitoarelor generatii. Nu conta calitatea individuala a odraslelor, chemarea si aptitudinile lor. Doar nu li se cerea sa faca nimica. Mosteneau un statut de privilegiati, faceau parte din nomenclatura, casta conducatoare din comunism. Ori, cum in comunism nu puteai las amostenire nici un activ, nici o renta, deci nu intreprinderi, nu pamant, nu obligatiuni, etc..., le lasai odraslelor mostenire o functie bine retribuita in cadrul marilor retele de privilegiati. Dar pentru asta musai era sa fi facut o facultate. Pentru cei din casta conducatoare, chiar si sa intri sau sa iesi la o facultate era floare la ureche, stiti, chestie de politica de cadre. Si ce conta ca ieseai de acolo la fel precum intrasesi; se gasea un post caldicel pentru tine, daca erai parte din casta privilegiata. Mentalitatea aceasta s-a perpetuat la romani si dupa '89 ; ideea era ca trebuia sa procedeze in asa fel incat odraslele sa profite de sistem, nu sa contribuie la soliditatea si cresterea economica ; ideea era cine fura pe cine ; adica, bogatia mea in seama saraciei altora. Caci falimentul sistemului se resimtea pe spinarea si in punga celor de rand, a n generatii care s-au zbatut in saracie neagra pentru ca unii (casta privilegiata a comunismului, de provenienta din mahala, sau suburbanuls ocial, cel putin in marea majoritate) sa se poata imbuiba nestingherit, fara vreun merit, fara sa faca ceva. Caci asta a creat comunismul : saracie si coruptie generalizata si mari retele de privilegiati. Vai de cine nu era parte din acestea ! Asa ca dupa '89 parintii au dorit ca odraselele sa fie "privilegiati", "noii boieri" (scapati de una-doua generatii dintr-un mediu rural demn de un Ev Mediu, in mintea lor nu existau decat doua claee : "boierii" si "ceilalti") adica sa profite de sistem, fara a-i da in schimb, ceva. Asa se explica navala data dupa '89 la tot feluld e facultati, mai ales private si cat se poate de suspecte ; parintii uitasera ca acuma statul nu mai oferea obligatoriu locuri de munca. Abia tarziu au realizat ca nu prea aveau ce face cu diploma obtinuta in cele mai multe cazuri, pe bani. Cu exceptia celor care aveau nevoie de diploma, doar asa de forma (cadre din Politie intrau la drept pe baza de lista si terminau tot asa, fara sa dea pe acolo; doar cotizau, dar in final diplomele le foloseau ca motiv sa le creasca salariul; copiii cu "babaci" cu greutate, mari sau mai mici privatizati, ca motiv sa ocupe un scaun la firma lui tataia, etc.., etc...). Dar cei mai multi realizasera ca nu aveau ce face cu "diploma". Fiindca majoritatea acelor diplome le atestau cunostinte in domenii care nu se cereau atunci pe piata muncii. Cererea nu venea in intampinarea ofertei. Astfel, incercand doar sa se profite de sistem, s-au creat probleme mari, atat sistemului, dar mai ales individului "profitor"; practic, in final, n-a profitat nimeni; criza s-a acutizat, adancind problemele pentru toti.
6 
| CELE MAI RECENTE 
