3.7 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSpecialRomânia între bare sau #altăîntrebare? l OPINIE

România între bare sau #altăîntrebare? l OPINIE

Dincolo de schimburi de replici şi repetarea la infinit a țâfnoșeniei nesimţite esenţializate de-a pururi în sintagma „altă întrebare“, situaţia penitenciarelor din România ar trebui dezbătută onest, fără patimă, cu simţ de răspundere. Este ceea ce am încercat să fac, în calitate de preşedinte al Asociaţiei „Ține de Noi“, împreună cu APADOR-CH şi o parte a parlamentarilor din Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor. Dezbaterea a avut loc pe 21 martie şi vă prezint sintetic câteva concluzii.

În primul rând, mitul cu supraaglomerarea nu se potriveşte peste tot şi este o falsă problemă. La Penitenciarul Giurgiu, unde un raport APADOR-CH a fost realizat acum o săptămână, nu există supraaglomerare. În schimb, apa caldă există de două ori pe săptămână, iar mâncarea (care trebuie să se încadreze în „norma de hrană“ stabilită la 4 lei/zi de stat) este ceva ce nu se poate mânca. În plus, există un singur cadru medical la o unitate care are un regim aparte. Nu sunt expert în problemă, cei de la APADOR-CH sunt cei care se luptă de ani de zile pe baricada asta, însă în mod cert condiţiile din penitenciar nu cores­pund cerințelor Curții Europene a Drepturilor Omului, cea care a certificat că România, la fel ca Italia, are o problemă sistemică. Problema are însă legătură cu tot tratamentul deţinuţilor (asistența medicală, prevenirea violenţelor şi accesul la spaţii de muncă fiind condiţii-cheie) şi nu e strict legată de supraaglome­rare, cum tot încearcă nişte televiziuni să ne ia la centrifugat neuronii.

Apoi, intervine o pro­blemă spinoasă, de interes public – de ce să nu îmbunătăţim spitalele şi şcolile, dacă am avea bani în plus, şi ne gândim, ca societate, să îmbunătățim starea penitenciarelor? Răspunsul verde în faţă care ar trebui dat onest, însă nu are curajul niciun politician să o facă: întrucât de starea minimă a penitenciarelor este împuternicit să se ocupe un for de reglementare european (CEDO), în câţiva ani starea penitenciarelor va fi mai bună decât a spitalelor şi a şcolilor, întrucât pe aceste două componente competența este lăsată la nivel naţional. Dacă s-ar ocupa Europa direct de starea spitalelor şi a şcolilor de la noi (să ne reamintim, 40% din şcoli nu au apă curentă şi canalizare; sunt, mai pe româneşte, cu W.C.-ul în fundul curţii, ca atare nu au nici autorizaţie sanitară de funcţionare), multe ar fi fost închise demult, pentru că nu întrunesc normele minime de igienă, ce să mai vorbesc de standarde minime de funcţionalitate. Există, de pildă, licee care patru ani la rând au avut 0% promovabilitate la bacalaureat, dar funcţionează bine merci.

Întorcându-ne la penitenciare, vorbim de 27.206 persoane aflate ieri (luni) în penitenciare, departe de vârful de 33.434 de deţinuţi din 2013, când lumea nu se suia pe pereţi, talk-show-urile nu abordau tema şi, evident, erau mai puţini politicieni în puşcărie decât azi. Pe standardele naţionale introduse în 2000 de, ironia sorţii, Guvernul Năstase – în octombrie anul trecut există o acoperire de 101%, deci supraaglomerarea depinde de ce măsurătoare foloseşti. Dacă foloseşti măsurătoarea CEDO, peni­tenciarele din România sunt supraaglomerate cam la 140%, deci departe de cele 200% ţipate prin emisiuni TV ca adevăr absolut. Privit altfel, dacă ar trebui să respectăm azi cu sfinţenie ce ne spune CEDO, am avea un deficit de aproximativ 8.100 de locuri în penitenciar, de­ficit care nu se curăţă nici cu legea graţierii, nici cu mama OUG 13, mai ales că noul Cod Penal e mai aspru pe anumite pedepse şi se preconizează creşterea numărului celor aflaţi în penitenciare.

Totuşi, imaginea pe care o avem în minte despre „puşcăriaşi“ nu e întotdeauna cea care are ade­rență cu realitatea. Documentându-mă atent, am avut surpriza să constat că avem vreo 1.230 de şoferi în închisori, băgaţi acolo pentru infracţiuni rutiere. Nu spun că nu ar trebui pedepsiţi, dar poate o muncă în folosul comunităţii sau chiar al familiilor victi­me­lor, combinată cu arest la domiciliu, de pildă, pe timpul nopţii sau pe durata cât nu e încadrat în muncă ar putea rezolva situaţia mai bine. Am descoperit că „puşcăriaşi“ sunt şi 340 de copii sub 18 ani găsiţi vinovaţi de diverse infrac­ţiuni şi înregimentaţi în penitenciarele pentru minori. De ce se găsesc unii deştepţi care să propună eliberarea celor peste 60 de ani fără să se gândească, de pildă, la cei de 16 ani? Nu mă întrebaţi – nu ştiu să vă răspund, ştiu doar că sunt câţiva „grei“ foşti parla­mentari care au peste 60 de ani şi altă şansă decât prin graţiere colectivă nu au să iasă.

Concluzionând, societatea românească trebuie să răspundă până la sfârşitul verii la următoarea întrebare în mod precis: ce standard de viaţă se poate angaja că va asi­gura deţinuţilor aflaţi sub supravegherea statului? E nevoie de un plan pe 6 ani – pentru că această pro­blemă depăşeşte sfera preocupărilor unui singur guvern. E nevoie de un buget predictibil, investiţii în cel puţin alte 3.000-5.000 de locuri de „cazare“, prevenirea unor investiţii oprite cum e cea de la Pantelimon, pornită în 2000 şi niciodată finalizată. Soluţia la existenţa apei calde în toate penitenciarele României nu e ceva ce are nevoie de lege – nici măcar de lege a graţierii. Soluţia la apă potabilă, de calitate, pentru hrană iarăşi nu ţine de lege, ci de buget, de oameni care să cureţe acele ţevi şi de instalaţii înlocuite. Soluţia la lipsa medicilor (gradul de angajare pe schema existentă, şi aşa insuficientă, este de 64%). Soluţia la supraaglomerare este găsirea unor locuri de muncă pe timpul zilei pentru o parte a deţinuţilor care doresc să muncească. În fine, serviciile de probaţiune, care momentan lucrează la peste 60.000 de cazuri cu sub 400 de salariaţi, au nevoie de mici resurse suplimentare. Toate aceste lucruri nu au nevoie de ordonanţe date în crucea nopţii de Guvern, ci de o atenţie administrativă şi de un plan concret, care trebuie bugetat şi trimis la CEDO până în iunie-iulie. Dacă nu va fi întocmit, abia atunci ne putem aştepta la acea decizie-pilot care încă nu a venit.  

Cele mai citite

Ciucă și Ciolacu le prezintă filialelor din București candidatul unic. Cel mai probabil este Cîrstoiu. Se așteaptă reacția Gabrielei Firea

Liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, se întâlnesc, marți dimineață, cu liderii filialelor din București ale ambelor partide, pentru a le...

Ciucă și Ciolacu le prezintă filialelor din București candidatul unic. Cel mai probabil este Cîrstoiu. Se așteaptă reacția Gabrielei Firea

Liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, se întâlnesc, marți dimineață, cu liderii filialelor din București ale ambelor partide, pentru a le...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă