Argumentul contra spune că trebuie să convingem statele să se poarte decent cu minorităţile lor, pentru a atenua asemenea nedreptăţi, şi nu să schimbăm cetăţenia sau frontierele. Orice extindere a drepturilor politice la cetăţenii unei ţări vecine cu care există sau a existat un conflict riscă să aprindă naţionalismul, care nu se stinge niciodată. Priviţi numai cum s-a ajuns ca în Bruxelles, cândva oraşul model al biligvismului, să li se interzică vorbitorilor de franceză să cumpere case în anumite cartiere, ca să nu modifice compoziţia etnică, sau cum deputaţii flamanzi cer regulat secesiunea Flandrei. Diplomaţiile europeană şi americană fac mari eforturi să-i împiedice pe ruşi să dea paşapoarte la jumătate din Ucraina, pe sârbi şi croaţi să dea mai multe paşapoarte în Bosnia decât cele bosniace, pentru că există un pericol real de destrămare a acestor ţări. De asta sunt supăraţi europenii pe Orban acum şi pe noi cu cetăţenia moldovenească, nu că sunt contra unirii. I-am enerva mai puţin dacă ne-am uni: aşa, creăm precedente din care nu se ştie ce va ieşi.

Dacă noi tăcem, deşi dl Orban după asta va cere şi mai vocal autonomia pentru cetăţenii lui din regiunea secuiască, este pentru că dl Băsescu a practicat o politică identică faţă de Republica Moldova. Hai, am înţeles şi l-am apărat şi la Departamentul de Stat, şi la Cancelaria germană când l-a ameninţat pe Voronin că le dă cetăţenie tuturor. Dar a cere formal să ajungem la zece mii de paşapoarte pe lună, după ce praful s-a ales de Voronin, nu mai are nici o justificare, e o formă de a-i sabota pe partenerii noştri din UE, care sunt sensibili şi la o sută de migranţi potenţiali şi care nu ne-au adus înăuntru ca să băgăm pe blat toată Moldova. La fel face şi dl Orban cu maghiarii din Serbia, le dă cetăţenie europeană pe blat. Ca vechi avocat al flexibilizării vizelor faţă de Balcanii de Vest şi Moldova, ştiu perfect că avem şi alte căi de a le asigura acestor oameni mai multă libertate de mişcare şi oportunitate economică.

Dar, evident, nu cu acelaşi profit electoral pentru lideri. Asigurându-se de votul ungurilor din străinătate, transformându-i în clienţii lui prin acest cadou, dl Orban îşi asigură realegerea de lungă durată şi îi sabotează pe votanţii rezidenţi în Ungaria, devalorizându-le voturile. Sigur că nu putem face nici un reproş FIDESZ câtă vreme noi facem acelaşi lucru, dar e evident că politica noastră - adică cea prezidenţială, miniştrii noştri de externe fiind doar nişte figuranţi - a fost lipsită de clarviziune. Nu are aerul că ne-am prins că tot ce facem noi alţii pot face în detrimentul nostru cu dublă măsură. Am păţit ca în acel banc est-european în care Ivan capătă de la Dumnezeu trei daruri, dar numai cu condiţia ca rivalul lui să capete totul dublu. Ivan cere întâi un Jeep, dar vecinul capătă un Hummer, apoi o vilă, şi vecinul capătă un castel, iar a treia oară, disperat, nu îi mai rămâne decât să-i ceară lui Dumnezeu să îi taie o mână. Sper că nu am ajuns acolo, dar mult nu mai e.