Cu oarecare discretie, Comisia de Cod Electoral a modificat saptamana aceasta Legea alegerilor pentru Parlamentul European. Modificarea, adoptata in urma unui amendament al senatoarei PRM Verginia Vedinas, prevede interzicerea publicarii sondajelor de opinie cu 30 de zile inainte de data votului (in varianta initiala, embargoul era de 48 de ore).

Principalul argument al Comisiei (au votat impotriva doar reprezentantii PD) este ca aparitia sondajelor electorale in presa ar putea influenta procesul electoral. Argumentul a mai fost vehiculat – pe rand – de catre reprezentanti ai intregului spectru politic, indeobste atunci cand formatiunile din care faceau parte apareau cu o scadere in respectivele sondaje. PRM recidiveaza dupa ce in urma cu cativa ani era cat pe ce sa faca sa fie aprobata o lege prin care o comisie oculta ar fi trebuit sa acorde drept de practica institutiilor de cercetare a opiniei publice.
In primul rand, trebuie spus ca studiile sociologice au aratat ca sondajele de opinie au un efect minim asupra deciziei de vot. Conform unui studiu publicat in 2001 de Dorel Abraham si Sebastian Lazaroiu, cam 20% din electorat tine cont, in decizia de vot, de sondajele publicate. Dar si pentru acestia "a tine cont" inseamna lucruri diferite – unii se decid sa se alature taberei probabilului invingator, altii, dimpotriva, vor sustine candidatii "nedreptatiti" – fenomenul este cunoscut in literatura de specialitate drept efectul under-dog. Asadar, chiar in cazul celor 20%, nu putem vorbi de un efect unilateral al publicarii sondajelor, ci mai degraba de tendinte care statistic se anuleaza reciproc.

In al doilea rand, publicarea unui sondaj de opinie este o expresie a libertatii de exprimare, iar interzicerea publicarii constituie o restrangere a acestui drept al cetateanului. In 1995, Consiliul Europei a aprobat concluziile unui raport al Comitetului pentru Relatii Parlamentare si Publice in care se dezavua opinia ca un control mai strict asupra sondajelor de opinie publica ar fi dezirabil sau necesar, concluzionandu-se: "Publicarea obiectiva a sondajelor autentice de opinie publica nu are o influenta puternica si discernabila asupra rezultatelor". Expresia dreptului democratic de a realiza si publica liber sondaje de opinie este parte a democratiei moderne. Sondajele le permit cetatenilor sa se faca auziti. Acest drept este consfintit prin articolul 10 al Conventiei europene pentru protectia dreptului omului si a libertatilor fundamentale.

In al treilea rand, trebuie spus ca, publicate sau nu, sondaje electorale vor fi efectuate pe toata durata campaniei electorale. Doar ca ele vor ajunge la urechile publicului in forma apocrifa, trunchiate, interpretate, prin bunavointa celor interesati. Cine il va impiedica pe Vadim Tudor sa afirme, ca de atatea ori pana acum, ca el cunoaste adevaratele rezultatele, conform carora partidul sau este votat de 90% din romani? Cei care au promovat prevederea in cauza prefera pesemne barfa la coltul strazii publicarii transparente a sondajelor de opinie. Cu alte cuvinte, abia prin instituirea cenzurii la care ne referim se deschide magistrala manipularii opiniei publice.

S-ar putea invoca, asa cum s-a mai incercat, argumentul ca "asa se procedeaza si in alte tari din Europa". E drept, exista o tara – ducatul Luxemburgului – in care exista o prevedere similara. In rest, cu doua exceptii (embargouri de 5 si 7 zile), majoritea tarilor practica interdictia pentru 48 de ore, iar in 11 din cele 27 tari ale Uniunii Europene nu exista restrictii de publicare a sondajelor de opinie. In plus, raspandirea internetului face caduca orice restrictie de acest fel atat timp cat rezultatele sondajelor pot fi citite pe site-uri din alte tari.
Nu putem sa trecem cu vederea faptul ca exista sondaje prost facute, cu sau fara intentie. Din fericire, dupa 17 ani de suspiciuni si manipulari, mass-media si publicul au capatat, in general, abilitatea de a discerne intre o agentie de cercetare credibila si alta indoielnica. Dar, una peste alta, sondajele, atunci cand au fost corect citite, ne-au spus cu rezonabila precizie ce avea sa se intample la fiecare scrutin electoral. La urma urmei, rezultatul unui sondaj constituie o stire. Omul de presa are datoria sa o judece si sa o publice sau nu, in functie de credibilitatea pe care o acorda sursei. Dar legea nu poate cenzura dreptul cetateanului de a primi informatia si de a o utiliza daca doreste, atunci cand ia decizia de vot.
Deocamdata, legea, incluzand amendamentul infam, a fost aprobata de catre Comisie, urmand a fi supusa votului in plenul Camerei Deputatilor (a trecut de Senat prin aprobare tacita). Deputatii mai au timp sa se trezeasca din somnul ratiunii.

Mircea Kivu este sociolog