Cu douazeci de ani in urma, caderea Zidului Berlinului a marcat inceputul unei noi ere de libertate si solidaritate pentru Europa.
Astazi, pe langa faptul ca este cea mai mare putere comerciala din lume, care detine a doua moneda ca valoare la nivel mondial si care are cinci sute de milioane de consumatori, Europa este un loc unde drepturile cetatenilor sunt respectate si securitatea acestora este protejata.
Dar sunt cetatenii Europei cu adevarat constienti de drepturile si responsabilitatile lor? Sunt acestia in masura sa si le exercite? Programul de la Stockholm, care deschide calea de urmat in domeniile justitiei, libertatii si securitatii pentru urmatorii cinci ani, constituie raspunsul UE la aceste intrebari.

Pana in prezent, s-au inregistrat numeroase succese. Extinderea spatiului Schengen permite ca peste 400 de milioane de cetateni sa calatoreasca fara a fi supusi controalelor la frontiera din Peninsula Iberica pana in statele baltice. Acest lucru necesita o mai buna gestionare a frontierelor noastre externe, iar infiintarea agentiei Frontex constituie un pas important in acest sens. In prezent, se elaboreaza o politica comuna in domeniul azilului si in cel al imigratiei, bazata pe eficienta si echitate. Prin intermediul mandatului european de arestare si prin facilitarea schimbului de informatii intre autoritatile de aplicare a legii, ne-am consolidat capacitatile de combatere a criminalitatii, in special, a criminalitatii organizate si a terorismului. Procedurile civile si comerciale ale UE faciliteaza accesul la justitie al cetatenilor si intreprinderilor in cazul unor actiuni cu caracter transfrontalier.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Uniunea sa faca fata provocarilor din urmatorii ani. Intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona ne permite sa abordam cu o mai mare ambitie preocuparile si aspiratiile de zi cu zi ale cetatenilor europeni. Intre timp, acordarea unui rol mai semnificativ Parlamentului European va spori responsabilitatea UE pentru actiunile sale, in interesul cetatenilor. Programul de la Stockholm stabileste prioritatile pentru abordarea acestor provocari in urmatorii cinci ani.
In primul rand, programul va promova drepturile fundamentale in vederea transformarii cetateniei europene intr-o realitate tangibila. Initiativa cetatenilor prevazuta in Tratatul de la Lisabona constituie un impuls puternic pentru participarea cetatenilor europeni la viata democratica a Uniunii. Cetatenii ar trebui sa poata sa-si exercite pe deplin dreptul de a se muta intr-un alt stat membru decat cel de origine pentru a studia sau a lucra, pentru a deschide o afacere, a intemeia o familie sau a iesi la pensie.

O data cu schimbul tot mai mare de date cu caracter personal, Uniunea trebuie sa se asigure ca dreptul la viata privata si principiile privind protectia datelor cu caracter personal sunt aplicate in mod consecvent. Trebuie sa se acorde atentie nevoilor specifice ale persoanelor vulnerabile, in special, copiilor si victimelor infractiunilor. Prin aderarea la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Uniunea intentioneaza sa-si reafirme valorile fundamentale ale respectului fata de persoana si fata de demnitatea umana. Libertatile si drepturile trebuie protejate in afara granitelor UE si in mediile virtuale, cum ar fi internetul. Vom imbunatati protectia consulara, astfel incat orice cetatean al UE care se afla intr-o tara in care statul sau membru nu este reprezentat sa poata beneficia pe deplin de drepturile conferite in temeiul tratatelor.

In al doilea rand, programul va dezvolta o Europa a dreptului si a justitiei, contribuind astfel la crearea unei veritabile "comunitati de drept". Vom continua sa actionam in vederea unui acces sporit la justitie prin intermediul unor initiative cum ar fi e-justitie. Intelegerea reciproca intre specialisti trebuie sa se bazeze pe incredere si calitatea justitiei, iar Uniunea ar trebui sa actioneze in vederea eliminarii barierelor din calea recunoasterii actelor juridice. Exista inca diferente privind garantiile oferite victimelor si acestea trebuie abordate. In ceea ce priveste persoanele invinuite, in timpul presedintiei suedeze, s-a convenit asupra unei "foi de parcurs" clare privind asigurarea respectarii drepturilor acestora.

In al treilea rand, avem in vedere o Europa care protejeaza. In contextul globalizarii, amenintarile cu care ne confruntam necesita o actiune concertata la nivel european. Aceste amenintari comune – terorismul si criminalitatea organizata, inclusiv traficul de fiinte umane, pornografia infantila, criminalitatea informatica, criminalitatea financiara si traficul de droguri – nu au granite si trebuie abordate prin intermediul unor politici si instrumente comune. Europol, care va deveni agentie a UE, si Eurojust au o contributie importanta in lupta impotriva criminalitatii organizate in intreaga Europa, insa schimbul de informatii intre autoritatile statelor membre cu privire la infractiunile savarsite trebuie sa fie imbunatatit. Avem nevoie de un sistem cuprinzator pentru obtinerea de probe in cazuri transfrontaliere.

La nivel operational, trebuie sa eliminam obstacolele din calea unei actiuni transfrontaliere eficiente ale organelor de politie. Prin urmare, programul deschide calea pentru o strategie europeana de securitate interna, constand in politici eficiente si instrumente comune de abordare a amenintarilor noastre comune, in vederea protejarii vietilor si a libertatilor de care se bucura societatea noastra. Aceasta strategie va reuni cooperarea in materie de aplicare a legii, gestionare a frontierelor, protectie civila, gestionare a dezastrelor, precum si cooperarea judiciara in materie penala, pentru o Europa mai sigura.

In al patrulea rand, programul vizeaza o Europa a responsabilitatii, solidaritatii si parteneriatului in materie de migratie si de azil. Gestionarea eficienta a fluxurilor de migratie este una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta Uniunea. Imigratia joaca un rol important in asigurarea unor performante economice puternice ale UE pe termen mai lung si in a ajuta Europa sa depaseasca declinul demografic cu care se confrunta. Elaborarea unei politici comune de imigratie si de azil reprezinta o prioritate absoluta. Prin intermediul unei abordari comune, bazata pe solidaritate, vom incerca sa combatem retelele de imigratie ilegala, sa asiguram integrarea cu succes a imigrantilor legali si sa ne respectam obligatiile privind acordarea de azil victimelor persecutiilor.

In cele din urma, programul subliniaza rolul Europei intr-o lume globalizata. O dimensiune externa solida a politicilor noastre va asigura compatibilitatea cu politica externa a Uniunii in ansamblul sau si ne va permite sa ne promovam valorile in conformitate cu obligatiile internationale in domeniul drepturilor omului. Realizarea unor angajamente eficiente cu partenerii nostri din tarile terte si cu organizatiile internationale in domeniul justitiei si in cel al afacerilor interne va avea un rol esential. Acesta este proiectul nostru pentru dezvoltarea spatiului european de justitie, libertate si securitate in anii urmatori.