Rusia nu o mai vrea, Europa nu are nevoie de bolnavi, iar  Romania nu a stiut niciodata cum sa o ajute cu adevarat. Nici acum nu o face, din precautie, de frica, din cauza prejudecatilor. Liderii de la Bucuresti sunt speriati de steagurile romanesti care flutura pe cladirile oficiale de la Chisinau, se tem de sloganurile unioniste, sunt inspaimantati de noua ideologie proclamata de tinerii revoltati. Romania nu stie ce sa faca in asa fel incat nici sa nu se asocieze cu protestele anticomuniste, dar nici sa nu se disocieze radical de ele. Pentru cei care contesta regimul Voronin, Romania este drumul spre Uniunea Europeana, spre democratie, spre prosperitate. Dupa 2007, cand Romania a devenit membru deplin al clubului european, puterea de la Chisinau a renuntat aproape brusc la discursurile despre "eurointegrare", tocmai pentru a evita legaturile cu Romania, pentru a-i indeparta pe oameni de usa care ar putea sa-i scape de comunism si de saracie.

Politicienii si diplomatii romani nu au reusit sa foloseasca eficient nici parghiile europene, nici pe cele ale axei Bucuresti-Washington pentru a slabi statul autoritar condus de Voronin si pentru a-l constrange sa elibereze presa de sub cizma politica, sa schimbe legile, sa combata coruptia. Violentele de la Chisinau sunt aruncate de oficialii moldoveni in spatele Romaniei, in vreme ce diplomatii de peste Prut lucreaza intens pentru a-si transmite propriile mesaje atat spre Est, cat si spre Vest. Romania adopta cuminte tonul european, dar este nevoita sa faca cel putin cativa pasi in fata corului UE, cu atat mai mult cu cat Traian Basescu a marturisit in 2006 ca "Romania a oferit Republicii Moldova, sefului statului moldovean, si varianta de a intra o data cu noi in UE". Cu alte cuvinte, singura strategie serioasa la care au lucrat specialistii autohtoni urmarea un deziderat unionist.

Inaintea lui Traian Basescu, in 2003, premierul de atunci Adrian Nastase vorbea despre un viitor in care cele doua state romanesti se vor uni dupa "modelul german", iar un an mai tarziu Stanislav Belkovski, directorul Institutului pentru Strategie Nationala din Moscova, a prezentat un plan serios de revenire a Basarabiei la Romania, cu recunoasterea imediata a dreptului Transnistriei la autodeterminare. Ieri, acelasi Belkovski a sustinut ca manifestarile din capitala Moldovei "nu sunt decat inceputul unei noi epoci in istoria tarii – inceperea miscarii de integrare cu Romania". Romania si Federatia Rusa gandesc de multa vreme scenarii de acest fel, insa piedica cea mare a fost pusa de Uniunea Europeana, dupa cum s-au plans specialistii de la Moscova.

O enclava ruseasca puternic militarizata in interiorul unei tari europene ar fi un cosmar pentru comunitatea europeana, de aceea marturisirea lui Traian Basescu despre negocierile privind Basarabia care au avut loc chiar inainte de intrarea Romaniei in UE sugereaza ca Bucurestiul a continuat sa lucreze la strategie peste capul Bruxelles-ului. Declaratia presedintelui va putea fi folosita acum pentru noi acuzatii, dar scenariul asumat de Traian Basescu a fost descris in mai multe randuri si la Moscova, inclusiv inaintea alegerilor de duminica, de politologi apropiati Kremlinului. Intre timp, Moldova a ramas a nimanui. Comunistii au crezut ca este a lor si s-au purtat ca niste boieri scapatati pe o mosie saracita, in vreme ce moldovenii si-au acceptat statutul de victime neajutorate. Rusia s-a saturat sa alimenteze un stat care nu-i sporeste nici influenta, nici bogatia, Uniunea Europeana s-a aratat circumspecta si relativ dezinteresata, iar Romania pare sa nu mai aiba nici o miza, desi s-ar putea ca sub masca tematoare sa existe inca planuri interesante.