Vechii lideri democrat-liberali au impresia că nu au altă obligaţie decât să-şi trăiască prezentul şi să-şi conserve poziţiile, de aceea mizează doar pe legături de circumstanţă şi pe ataşamente fragile. Strategia lor seamănă din ce în ce mai mult cu cea folosită de PSD în vremea când Adrian Năstase era premier. Atunci, PSD a racolat atât de mulţi primari încât aproape toată ţara devenise roşie. PDL nu mai poate urma chiar acelaşi drum, fiindcă între timp a fost adoptată o lege care le interzice primarilor să treacă de la un partid la altul fără să-şi piardă funcţia. La adăpostul principiului enunţat de Machiavelli - „scopul scuză mijloacele" -, PDL îi ademeneşte la masa Guvernului pe oportuniştii opoziţiei care vor să-şi recupereze repede banii investiţi în campania electorală sau care se află sub permanenta fascinaţie obsesivă a puterii. Fruntaşii PDL socotesc că fără aceşti parlamentari care‑şi schimbă culoarea după propriile interese nu pot face faţă crizei şi, în orice caz, nu pot duce la bun sfârşit reformele politice, inclusiv modificarea Constituţiei.

Liderii democrat-liberali ştiu probabil că siguranţa şi confortul lor parlamentar sunt în pericol şi că, pe măsură ce grupul traseiştilor creşte, echilibrul puterii va fi mai instabil. Strategii PDL ştiu probabil că în Parlamentul României atât amicii, cât şi inamicii sunt conjuncturali, iar şantajul mai mult sau mai puţin sofisticat face parte din toate jocurile puterii. Cu toate acestea, nici democratliberalii şi nici preşedintele nu par să se protejeze. Preşedintele ştie, la rândul său, că mulţi dintre fruntaşii PDL dispreţuiesc schimbările şi că, în afară de nevoia lor de a purta haine de la Boss sau de la Dior, de a fuma trabucuri havaneze şi de a eclipsa cu accesorii scumpe de la Vuitton sau de la Mont Blanc, sunt interesaţi doar de propriile lor poziţii şi afaceri. De aceea, şeful statului îşi caută încă succesorul. Ştie că nu se mai poate baza pe vechea gardă a partidului, pe care a promovat-o şi a creditat-o ani la rând. În acelaşi timp, ştie că nu e uşor să-i susţină pe intelectualii aduşi de el şi că deocamdată doar frumoasa Elena Udrea a reuşit să se menţină la putere. Spre deosebire de Udrea, care are rădăcinile bine înfipte în mediul baronilor, Monica Macovei, Cristian Preda, Traian Ungureanu sau Sever Voinescu au alte calităţi, dar şi un mare defect: nu au puncte vulnerabile. Viitorul PDL depinde, mai ales, de zona din care va fi selectat viitorul lider: Udrea sau Monica?