Cum 
puteţi fi 
monitorizat 
la job

Cu ajutorul unei aplicaţii de monitorizare pot fi ţinute sub observaţie activităţile desfăşurate de angajaţi la serviciu, precum câte ore suplimentare fac peste program, ce programe folosesc pe calculator, ce site-uri vizitează sau cât timp îşi petrec pe chat. Activitatea este legală cât timp nu priveşte folosirea conţinutului discuţiilor „observate” pentru posibile concedieri.

Monitorizarea video şi a accesului la internet, controlul prin GPS al flotei auto, respectiv a activităţii pe calculator sunt metode folosite de angajatori pentru a supraveghea subalternii pe perioada petrecută la job. Activitatea este una legală atât timp cât nu priveşte cu­legerea, prelucrarea sau urmă­rirea datelor cu caracter personal, ci vi­zea­ză durata petrecută de către angajat în interes personal. „Multe companii specifică în contractul de muncă faptul că angajatorul poate monitoriza modul în care sunt exploatate re­sursele firmei (computerele, imprimantele, telefoanele, n.r.)”, explică Dan Gurghian, business development mana­ger Amplusnet.

Metodele de supraveghere au avansat de la simpla monito­rizare video şi a controlului prin GPS a maşinilor de serviciu la monitorizarea accesului la internet, respectiv a activi­tăţii pe calculator. Furnizorii de astfel de servicii spun că cea mai des întâlnită metodă folosită de către angajatori este cea care priveşte monitori­zarea activităţii pe calculator, adică a e-mailurilor, a transferului de date, a imprimantelor, a aplicaţiilor de tip chat sau a fi­şi­erelor pe care le foloseşte angaja­tul.

Demotivarea subalternilor

Motivele care îi determină pe angajaţi să folosească o aplicaţie pentru supravegherea subalter­nilor sunt din ce în ce mai multe în vremuri în care productivitatea companiei trebuie maximizată, iar pierderile minimi­za­te. Alexandru Molodoi, director tehnic la Gecad Net, explică ne­cesitatea folosirii unor astfel de aplicaţii de monitorizare prin dorinţa managerilor de a identifica, pe de o parte, cauzele ce duc la ineficienţa angajaţilor, iar pe de altă parte, gradul de utilizare a aplicaţiilor în cadrul companiilor pentru eficientizarea costului cu licen­ţele. Alteori, confirmarea unor zvonuri reprezintă un alt motiv.

„Din curiozitate, voiam să verific dacă informaţiile pe care le aveam cu privire la activitatea angajaţilor mei erau adevărate şi s-a confirmat a fi astfel”, precizează Örs Tamás, general manager Lynx Solution, care a aplicat un astfel de sistem în cadrul companiei sale. „Informaţiile primite pe parcursul observării au fost utile, pentru că m-au ajutat să optimizez activitatea petrecută de angajat la calculator”, mărturiseşte Tamás.

Psihologii recomandă ca această activitate să fie transparentă pen­tru ca angajaţii să nu fie demotivaţi la descoperirea meto­dei. „Angajatorul ar trebui să explice motivul folosirii unui astfel de sistem subalternilor, pentru ca mai târziu aceştia să nu se simtă min­ţiţi şi să le spună cât pot sta pe me­ssenger sau pe alte site-uri ce nu au legătură cu sarcinile de lucru”, recomandă Mihail Ion Mi­litaru, psiholog organizaţional.

Metodă obiectivă
 de evaluare

Un sondaj Gecad Net realizat în 2009, efectuat în rândul a 414 manageri şi responsabili IT din companiile româneşti, arăta faptul că 45,7% din respondenţi utilizau în mod curent soluţii software de monitorizare a angajaţilor, un procent ridicat care indica adaptare la standar­dele occidentale de performanţă. Cristian Vicol, reprezentantul Spysoft, apreciază că în condiţiile actuale marea majoritate a firmelor doresc maximizarea potenţialului de muncă al angajaţilor, fapt pentru care în unele luni primeşte şi până la zece cereri pentru implementarea unor astfel de aplicaţii. Mai mult, Dan Gurghian, din partea Amplusnet, companie cu peste 350 de clienţi contractori de astfel de metode de supra­ve­ghere, consideră că motivaţia vine din partea top şi middle managementului, care doreşte în primul rând o metodă obiectivă de evaluare a angajaţilor şi a resurselor din companie.

„Domeniile în care am observat o cerere mai mare pentru astfel de soluţii de monitorizare a activi­tă­ţii angajaţilor sunt cele cu un grad de informatizare mai ridicat şi care vehiculează volume mari de date cu caracter confidenţial, cum ar fi sectorul IT, cel 
financiar-bancar, telecom sau medical”, afirmă Alexandru Molodoi. Firmele medicale, firmele de construcţii, agenţiile imobiliare sau firmele ce produc uşi metalice sunt câteva dintre exem­plele oferite de către Cristian Vicol ca utilizatoare de 
astfel de metode.

Optimizarea activităţilor

O aplicaţie instalată pe computer poate oferi informaţii legate de productivitatea angajaţilor şi de comportamentul lor pe computer. Dan Gurghian completează că în urma datelor furnizate de către clienţi s-au evidenţiat angajaţi care accesează mai multe aplicaţii de divertisment (jocuri, filme – n.r.) sau site-uri neproductive sau nepotrivite. La acestea se adaugă download-ul de programe nelicenţiate sau multe ore ale calculatorului fără activitate.

Preţurile pentru cumpărarea unei licenţe de su­pra­veghere variază în funcţie de pachetul ales, de nu­mărul de angajaţi etc. „Pentru o companie cu 30 de calculatoare, avem o soluţie care porneşte de la 2.394 de dolari plus TVA”, spune Vicol. Pe de altă parte, Gurghian apreciază pentru o firmă cu acelaşi număr de calculatoare un preţ care porneşte de la 1.000 de euro pe an.

Monito­ri­zarea calculatorului

O aplicaţie instalată pe calculatorul sau lapto­pul angajaţilor oferă o se­rie de rapoarte pri­vind activitatea acestora: prezenţa, orele suplimentare, aplicaţiile folosite, site-urile vizi­tate, documentele şi fişierele în care a lucrat şi timpul efectiv de mun­­că în acestea, activitatea în aplicaţii de tip chat, fără a fi monitorizat conţinutul.

Aplicaţia oferă atât ra­poarte individuale, cât şi rapoarte la nivel de department şi comp­a­nie: topul celor mai activi angajaţi, cei inactivi, topul site-urilor vi­­zitate, topul angaja­ţilor care au petrecut cel mai mult timp online. Panoul de statistici cuprinde şi un raport de productivitate, ce permite administrato­rului de cont să vizua­lizeze procentul de productivitate a muncii, pe baza presetărilor introduse. În plus, administratorul poate seta o se­rie de aplicaţii inter­zise, precum şi perioada de toleranţă în utilizarea acestora de către angajaţi.
Sursa: Amplusnet

Abuzuri ale angajaţilor

Folosirea de aplicaţii software nelicenţiate instalate de către angajaţi;
Petrecerea unei perioade bune de timp pentru jocuri (până la două – trei ore pe zi);
Utilizarea aplicaţiilor de tip chat (Yahoo messenger, MSN) mai mult de două ori pe zi;
Vizitarea site-urilor mai mult de o oră – două ore în interes personal.
Sursa: www.cyclope.ro