Traian Basescu vrea sa includa Basarabia in spatiul vital al Romaniei, iar prin declaratia de ieri presedintele a anuntat in mod oficial toate mediile diplomatice despre noua filosofie geopolitica a Bucurestiului: "Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre Romania si Republica Moldova". Altfel spus, oficialii romani recunosc situatia de fapt si granitele actuale, dar nu vor sa le consfinteasca printr-un tratat bilateral, care, de altfel, se negociaza de aproape 20 de ani. Prin declaratia explicita facuta de Traian Basescu, atat Bruxelles-ul, cat si Moscova inteleg ca Romania vrea sa se implice in dezvoltarea Basarabiei mai mult decat a facut-o vreodata in perioada postdecembrista. Aceasta implicare are deja efecte diplomatice, fiindca vicepremierul rus Igor suvalov si-a amanat cu cel putin o luna vizita la Chisinau, dupa ce presedintele roman a spus ca "Republica Moldova este o chestiune de suflet".

Oficialii moldoveni sperau sa obtina cu aceasta ocazie un imprumut de 150 milioane euro, dar vor fi nevoiti sa se multumeasca pentru moment cu cele 100 milioane promise de Romania. Presedintele Basescu are un proiect de integrare economica a Republicii Moldova si de impingere fortata a Chisinaului spre Uniunea Europeana. In paralel, isi mentine insa ideea de a oferi cat mai multor moldoveni cetatenia romana si promite ca lucrurile vor merge mult mai repede. Romania nu vrea sa anexeze Republica Moldova, dar face suficiente gesturi care nelinistesc in aceeasi masura Estul si al Vestul. In Europa, destui diplomati se intreaba ce se va intampla daca jumatate din locuitorii republicii de peste Prut vor deveni cetateni romani. E posibil sa fie un referendum subinteles pentru o comasare amiabila facuta cu acceptul Estului si Vestului, iar Traian Basescu mizeaza pe viteza autoritatilor romane, care pot multiplica numarul cetatenilor romani din Republica Moldova in urmatorii ani.

Presedintele stie ca moldovenii nu vor sa devina romani doar din patriotism sau nostalgie, ci mai degraba pentru a calatori sau a gasi de lucru in statele Uniunii Europene. Traian Basescu se va folosi si in anii urmatori de nevoile moldovenilor de a migra spre Vest pentru a munci, invata sau a face afaceri si le va face cadou pasaportul romanesc. Presedintele se lauda ca si etnicii rusi de peste Prut isi cauta cate-o bunica nascuta in Basarabia interbelica pentru a putea primi pasaportul spre lumea libera si prospera a Occidentului.
Dinamica Romaniei in vecinatatea estica este curajoasa, dar complicata, de aceea, Traian Basescu vorbeste doar despre culoarul european pe care-l pregateste pentru Republica Moldova, insa infloriturile baroce care inconjoara mesajul direct enerveaza Moscova si ridica semne de intrebare la Bruxelles. Planurile presedintelui sunt pe termen lung si urmaresc extinderea "spatiului de securitate" al Romaniei.

Cel mai specializat istoric roman in geopolitica estica, Gheorghe I. Bratianu, definea intr-o conferinta din 1942 spatiul de securitate romanesc, care  "cuprinde acele  regiuni si puncte fara de care o natiune nu poate indeplini nici misiunea ei istorica, nici posibilitatile care alcatuiesc destinul ei", adica "stramtorile Marii Negre", care sunt "o prelungire a gurilor Dunarii", Portile de Fier si "bazele aeriene si navale ale Crimeii", fiindca "nu ne poate fi indiferent, chiar dincolo de hotarul nostru, cine le stapaneste". Bratianu explica in conferinta sa de acum 70 de ani ca romanii s-au consolidat prin doua mari etape istorice: una de importanta economica – Tratatul de la Adrianopol din 1829, care liberaliza negotul porturilor – si alta de importanta politica – Tratatul din 1856, care ne statorniceste rolul european  la gurile Dunarii. Prin urmare, Bratianu se intreba: "De ce-ar fi vrut Rusia cu orice chip sa ne reia in 1878 cele cateva mii de kilometri ale judetelor din Basarabia de Miazazi, daca nu ca sa ingradeasca aceasta libertate, s-o margineasca si s-o supuna controlului ei?".

Traian Basescu spune acum ca vrea sa statorniceasca rolul european al Republicii Moldova, dar parghiile pe care le foloseste sugereaza ca Romania vrea un spatiu de securitate mai generos si o marja de manevra mai mare la granita sa de Est.