4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăSpecialFalia între angajați se adâncește. Noua Lege a salarizării reaprinde războiul între...

Falia între angajați se adâncește. Noua Lege a salarizării reaprinde războiul între bugetari și privați | GRAFICE

Proiectul la care lucrează acum Ministerul Muncii pleacă de la un salariu minim brut pentru bugetari de 1.750 lei, față de 1.450 de lei, cât este acum minimul pe economie. La acest nivel, angajații din sectorul privat ar putea junge abia în 2020, potrivit informațiilor RL. În plus, cheltuielile cu salariile bugetarilor, și așa cu o pondere uriașă în totalul cheltuielilor publice, ar urca cu aproape 50% în trei ani.

Deschideți galeria foto pentru a vedea graficele cu explicații privind evoluția salariilor în sectorul public și sectorul privat. 

Măsura de a introduce un salariu minim special pentru salariații din sistemul public încinge spiritele, fiind văzută ca o decizie discriminatorie, și riscă să reaprindă reaprindă retorica anti-bugetari, care cuprinsese spațiul public în timpul guvernării Boc. Proiectul Legii salarizării unitare, care ar putea fi gata în cursul lunii martie, pleacă de la un salariu minim brut pentru bugetari de 1.750 de lei. “Noi pornim de la o bază salarială de 1.750 de lei, începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării”, a declarat, în urmă cu câteva zile, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Decizia nu este însă văzută cu ochi buni nici măcar de sindicate.

“Dacă se va întâmpla așa, vom ataca măsura pe discriminare, pentru că asta înseamnă și se va ajunge la un război intern”, a declarat pentru România liberă unul dintre liderii sindicali. De asemenea, surse din piață ne-au declarat că salariul minim brut pe economie, de 1.450 lei, ar urma să crească gradual, cu câte 100 de lei anual, pentru a ajunge în 2020 la nivelul de 1.750 lei.

Egalitate, dar nu pentru…„căței“

Pe de altă parte, indemnizațiile demnitarilor, inclusiv cea a președintelui României, dar și ale primarilor sau președinților de consilii județene, ar urma să fie legate de salariul mediu pe economie, fluctuant, ceea ce iarăși este o bază diferită de raportare.  “Această propunere reprezintă încă o aroganță a aleșilor noștri, care se văd deasupra restului populației, astfel încât își adoptă reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariați din sistem, după principiul consacrat “ce-i al nostru-i pus deoparte”. 

Decuplarea indemnizațiilor de salariul mimim din grilă și raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel o valoare variabilă, cu un trend crescător) asigură aleșii că vor beneficia de creșterea remunerației proprii, fără să-i mai intereseze în mod direct ce se întâmplă cu restul salariaților din sistemul public”, a transmis Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, într-un comunicat de presă.  Potrivit sursei citate, “fiind vorba despre o lege a salarizării unitare, atunci lucrurile trebuie să reflecte această  abordare unitară, prin stabilirea aceleiași baze de calcul pentru toate salariile din sistemul public. Această abordare unitară are drept scop tocmai eliminarea inechităților și păstrarea unui raport decent între veniturile minime și maxime din sistemul public”.

Mai puțini bani pentru investiții

În plus, toate majorările de salarii în sectorul public, prevăzute în proiectul actual al Legii salarizării, ar urma să crească cheltuielile statului pe acest segment cu 32 de miliarde lei, în doar trei ani. Enorm, dacă ne raportăm la faptul că, anul trecut, de pildă, cheltuielile de personal au fost de 57 miliarde lei, însemnând 23,6% din cheltuielile totale ale bugetului de stat. Pentru acest an, aceste cheltuieli sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei. Comparativ, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții este de 39,4 miliarde lei.

Ultima majorare a salariilor în administrație a avut loc la 1 februarie, cu 20%. Numai această măsură a generat un impact net pe cheltuieli de 910 milioane lei, potrivit unei analize realizate de Consiliul Fiscal.   

Bugetarii români, campionii creșterilor salariale în regiune

După tăierile operate de Guvernul Boc, salariile bugetarilor au tot crescut în ultimii doi ani, ajungând să le depășească pe cele din privat. Câștigurile angajaților din economia privată nu au ținut pasul, astfel încât anul trecut evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat, arată Consiliul Fiscal (graficul 1). Ne-am întors astfel la situația din perioada 2003-2010, când salariul net lunar în sectorul public era mai mare decât cel din sectorul privat (graficul 2). Mai mult, evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia.  De asemenea, salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est. 

Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă