Indicele de creativitate a scazut la romani. Descoperirile epocale au disparut. Ne caracterizeaza mai curand lipsa de inovare. Ne bucuram totusi de Palade, de Capra, ca avem doi elevi inventatori (e drept, si olimpici) ori ca la OSIM s-au inregistrat in patru ani 4.000 de brevete. Ignoram inovarea, dar si aplicarea acesteia, cand o avem. Inventatorii sunt tratati cu ostilitate. Nu incurajam in nici un fel cercetarea si inovarea. Ce-ar fi medicina de astazi fara atatea inventii? Citeam undeva ca transformarea, restructurarea zonei industriale Ruhr in centru turistic, a fost incredintata cercetarii si inovarii.
Ne-a crescut inima de bucurie cand am aflat ca la Salonul international de inventii de la Geneva, care functioneaza de 37 de ani, in fata unui juriu de 82 de membri, din o mie de inventii din 45 de tari, marele premiu a fost obtinut de "Roboscanul" romanesc. Unii au zis ca este de fapt o inovatie, nu o inventie. Poate, pentru ca s-au intalnit fizica nucleara, mecanica, electronica, informatica, hidraulica, telecomunicatiile, pneumatica. Inovatia imbunatateste un proces cunoscut. Masinaria care radiografiaza cu raze gama camioanele si containerele, fara sa expuna omul, a obtinut totusi marele premiu.

La intalnirea presedinte-sindicate, cand a venit vorba de fonduri pentru cercetare, dl Basescu a replicat, in stilul sau brutal, ca acest premiu apartine mediului privat. Bun, dar cine i-a scolit pe cercetatori, aici fiind vorba de pregatire transdisciplinara? Ei provin din cercetare, s-au indreptat spre firma privata pentru ca fondurile proprii ale acesteia au facut posibile imaginarea si realizarea "Roboscanului". A frapat insa mediatizarea anemica a unei astfel de stiri, in vreme ce subiecte periferice, despre oameni periferici, tin afisul unei uriase mediatizari. In Europa exista 5,68 cercetatori la mia de salariati. La noi, doar 1,71. Tarile care pretuiesc creativitatea, ideile luminoase progreseaza mai repede. La noi, activitatea de cercetare a fost redusa la tacere. Cei mai multi inventatori sunt uitati (dupa ce regimul comunist a confiscat numeroase drepturi asupra inventiilor romanilor).

Expresia "romanul este inventiv" se mai potriveste astazi la cei deprinsi in acope-rirea relelor si la guvernanti, care inventeaza forfetare. Chiar asa a fost catalogat forfetarul: "o noua IDEE fiscala". Una care sa-i jupuiasca pe platitorii de taxe. Impozitul forfetar da o lovitura serioasa spiritului antreprenorial. Introducem forfetarul intr-un moment in care prin Europa se renunta la el. Atragerea banilor la buget (singura preocupare a Guvernului) se face prin relaxare fiscala, nu prin bir pentru nimic. Marea inventie este ca se ia din ceea ce nu este. Se incalca principiul dublei impuneri, se incalca si Codul Fiscal. Firmele devin obligate prin lege sa aiba profit, cand ele abia mai rezista. Nu mai conteaza ca pana acum o firma a alimentat bugetul statului. Daca n-are profit, zice dl ministru de Finante, sa fie desfiintata (curatirea pietei). Numai ca si inchiderea unei firme costa 5.000 RON. De la o firma cu cativa angajati, statul ia taxe de aproape 10.000 de euro pe an.

Daca impozitul forfetar o impinge la desfiintare, statul nu mai incaseaza cei 10.000 de euro. Prin impozitele si taxele pe care o firma mica le plateste, la care se mai adauga acum si forfetarul, practic statul detine 50% din ea. Chiar si firmele care inregistreaza pierderi platesc lefurile bugetarilor. Multe firme au inregistrat pierderi cand si-au achitat datoriile fata de stat, straduindu-se sa indeplineasca indicatorii de bonitate. Firmele care mai platesc si leasing n-au cum sa aiba profit ridicat. Este adevarat ca, pentru o companie cu cifra de afaceri de 100 mil. euro, un impozit de 10.000 euro nu inseamna mare lucru, dar pentru cele mici conteaza si un euro. Criza deja a afectat afacerile IMM-urilor. Este ceva in neregula daca microintreprinderile ar fi devenit vehicule de eludare a legii. Evaziunea fiscala n-o fac insa micii comercianti sau prestatorii de servicii. Trebuie cautat in alta parte. Unde este mecanismul de control eficient? Evaziunea fiscala poate fi combatuta prin alte mijloace.

Multe firme chiar nu au profit. Abia isi platesc angajatii. Forfetarul devine taxa pe pierdere. Se introduce un impozit taman in perioada in care firmele au mai putini clienti. Neavand activitate, nu ai cum sa faci evaziune. Chiar si in lipsa de clienti, o firma plateste contabilitatea, sa mentina firma deschisa. O firma chiar in pierdere plateste salarii si contributii (CAS, CASS, fond de somaj), TVA s.a. Cand o firma n-are bani sa achite CAS chiar si o singura luna, Fiscul trimite imediat o hartie si ameninta cu executarea silita. Daca firma mai misca si are profit un leu, sa zicem, forfetarul este taxa pe activitate, de fapt atentat la activitate. Oricum platea impozit daca avea profit sau pierdere. Multe firme se vor muta in Bulgaria, Ungaria, Moldova, Ucraina. Sfatul celor afectati de forfetar circula peste tot: nu mai investiti in propria afacere.

Masurile anticriza adoptate in februarie au ramas pe hartie (neimpozitarea profitului si a dividendelor reinvestite, de pilda). Taxele se strang cand se stimuleaza capacitatea productiva a firmelor. Pai, de unde bani pentru tichetele de vacanta? Forfetarul – zice-se – ar aduce la buget 350 milioane de lei, pe cand pentru tichetele de vacanta Finantele cheltuiesc doua miliarde de lei. Ce s-ar face Guvernul cu o greva fiscala? Aceasta inventie fiscala, adevarata povara, va sfarsi prin noi inrolari in armata somerilor. Daca firmele vor fi jecmanite prin forfetar, asta inseamna cel putin 300.000 de locuri de munca desfiintate. Mai mult ca sigur firma care a realizat "Roboscanul" n-a inregistrat profit, pentru ca nu avea de unde. Ce impozit forfetar va plati "Roboscanul"?