Americanii spun ca in politica o saptamana este o eternitate si ca ultimele zile de campanie sunt decisive pentru rezultatele alegerilor. La noi, regulile verificate peste Ocean vreme de mai bine de 200 de ani par sa nu se aplice. Va fi fiind poate responsabil caracterul original al democratiei autohtone – bine imprimat in tesutul politic al natiunii de 20 de ani –, dar pare ca nimic important nu se mai poate intampla in zilele urmatoare si, prin urmare, pare destul de sigur sa ne aventuram in predictii privind rezultatele alegerilor.

O surpriza extrem de neplacuta a acestei runde electorale a fost saracia de sondaje. Daca pe timpul aceleiasi campanii americane am avut parte de cateva mii de sondaje care masurau variatiile de temperatura politica ale categoriilor relevante de alegatori, la noi a surprins absenta cvasitotala a unor masuratori profesioniste care sa ne dea o perspectiva clara asupra starii de spirit a natiunii. Mare lucru in afara de faptul ca un numar ingrijorator de mare de cetateni nici nu vor sa auda de alegeri nu stim. Absenteismul masiv va influenta asadar alegerile intr-un mod care nu avantajeaza partidele care se revendica de centru-drepta, PD-L si PNL. Este drept, PNL a facut in ultimii ani cateva expeditii de cucerire electorala in zona rurala cu rezultate neasteptat de bune, care explica procentul de 20% in jurul caruia evolueaza constant, dar electoratul traditional al PNL–PD-L s-ar putea sa fie la schi in ziua prost aleasa a alegerilor.

Aceasta circumstanta favorizeaza PSD, partid care, potrivit putinelor si rudimentarelor sondaje de care dispunem, pare sa creasca incet, dar sigur, amenintand prima pozitie detinuta pana saptamana aceasta de PD-L. O bizarerie a acestei campanii in care s-a inventat candidatul la functia de prim-ministru o constituie faptul ca PSD creste in acelasi timp in care creste si numarul preferintelor pentru candidatul PD-L Theodor Stolojan. Aceasta anomalie indica fie ca PD-L nu a stiut sa valorifice popularitatea lui Stolojan, fie ca electoratul nu mai stie sa deceleze identitatile politice in incalceala de candidaturi, ceea ce inseamna ca PD-L a esuat in promovarea principalului sau vehicul politic.

Sa presupunem insa ca pana duminica PSD va reusi sa devanseze PD-L, partid care aspira inaintea alegerilor la 45%, pe care o campanie fara gust l-a fortat sa planeze la inaltimea joasa de 32-33%. Pretentia PSD de a obtine din partea presedintelui Traian Basescu functia de premier si, automat, dreptul de a conduce viitorul guvern este inacceptabila. Daca PSD este un partid de stanga asa cum se revendica (mai nou de la stanga obamista, americana, ca-i mai sexy), atunci numirea unui prim-ministru PSD presupune ca presedintele Basescu sa isi asume mistificarea sensului alegerilor si rasturnarea rezultatelor. Daca socotim ca PNL reprezinta dreapta liberala, iar PD-L dreapta conservatoare din Romania, atunci cele doua partide, cu cele peste 53% pe care le-ar obtine, sunt cele mai indreptatite sa formeze viitorul guvern.

Daca adaugam si UDMR, care este la randul sau membra a Partidului Popular European, atunci partidele de dreapta ar obtine impreuna 60% din preferintele romanilor. Orice formula va avea viitorul guvern, el va trebui sa reflecte aceasta realitate politica, iar datoria constitutionala a presedintelui este sa se asigure ca premierul pe care il va numi va forma un astfel de Executiv.
Un guvern suficient de solid din punct de vedere politic incat sa poata face fata provocarilor pe care le va aduce criza economica nu se poate constitui asadar decat din partide de dreapta, aceleasi partide care au format Alianta D.A. Le convine sau nu, reprezentantii celor doua partide vor trebui sa inghita in fiecare dimineata cate o broasca raioasa, dupa care sa mearga la negocieri cu "dusmanul" din aceeasi familie politica. S-ar putea sa se lase cu varsare de sange, cu mandrii frante sau cu niscai sacrificii rituale.

Miza este insa mult prea mare pentru ca PD-L si PNL sa nu refaca alianta pe care intr-un mod atat de stupid au rupt-o anul trecut. Cele 53% demonstreaza ca natiunea a fost cat se poate de ingaduitoare cu PD-L si PNL, in pofida faptului ca, din primavara anului trecut pana acum, ne-au oferit un spectacol jalnic care nu le dadea dreptul la asemenea clementa. Orice esec viitor nu va mai fi tolerat si, in felul in care merg lucrurile, orice formula de guvernare care sa includa PSD ar fi un esec major.