Acum o luna, deputatii letoni l-au revocat din functie pe seful biroului anticoruptie, Aleksei Loskutov, dupa o lupta dura, care a durat mai bine de un an de zile. Loskutov a devenit dusmanul politicienilor de la Riga fiindca a deschis o serie de investigatii prin care a scos la iveala dimensiunea coruptiei la nivel inalt din aceasta tara. Fiu de nomenklaturist sovietic, provenit din stigmatizatul grup minoritar rus, Alexei Loskutov a reusit din 2004 pana in 2008 sa contrazica prejudecatile prin corectitudine si impartialitate, strangand in jurul sau societatea civila letona.

Demiterea sa din fruntea departamentului anticoruptie s-a aflat atat pe agenda premierului, cat si pe cea a parlamentului in ultimii ani, iar salvarea sa a venit de mai multe ori din exterior, din partea guvernelor occidentale care incurajaza anchetele impotriva demnitarilor suspectati de trafic de influenta sau de deturnarea banilor publici. Pentru a evita manifestarile publice in favoarea lui Loskutov, care au luat amploare in 2007, cand premierul leton a incercat sa-l inlature, oponentii sefului anticoruptie au apelat la o tactica noua, practicata cu succes in perioada comunista. Dusmanii lui Aleksei Loskutov au inceput astfel discreditarea sa folosind doua metode clasice: defaimarea prin mass-media si compromiterea institutiei pe care o conducea. In presa letona au inceput sa apara povesti despre intalniri clandestine ale sefului anticoruptie cu oligarhi dubiosi, dar si anchete directionate despre deturnari de fonduri facute de subordonatii lui Aleksei Loskutov. Propaganda mediatica bine organizata si presiunile politice au dus in cele din urma la demiterea celui care a avut indrazneala sa scormoneasca afacerile dubioase ale inaltilor demnitari.

Omologul sau din Romania, Daniel Morar, ar putea avea aceeasi soarta saptamana viitoare, cand i se incheie mandatul. Liberalii si social-democratii il acuza de partizanat politic fiindca a avut curajul sa deschida dosare penale pentru politicieni puternici precum Adrian Nastase, Miron Mitrea, serban Mihailescu, Paul Pacuraru sau Relu Fenechiu. Ministrul Justitiei, care potrivit legii decide cine va fi seful Directiei Nationale Anticoruptie, are o pozitie fragila, fiindca ar trebui sa raspunda in acelasi fel standardelor UE si comandamentelor PNL, partid care l-a numit in aceasta functie. Lideri liberali marcanti i-au cerut premierului sa impuna schimbarea lui Morar, in vreme ce PSD face presiuni serioase pentru debarcarea sefului DNA. Procurorul general si ministrul Justitiei au testat deja ideea inlaturarii lui Daniel Morar, explicand ca "stabilitatea institutionala" ceruta de Comisia Europeana nu se refera la pastrarea acestuia in fruntea DNA. De la Bruxelles reactia a fost insa ferma: "Reconfirmarea in functie a procurorului-sef al DNA va fi un caz-test pentru angajamentul reinnoit al autoritatilor romane".

In acelasi timp, saptamanalul britanic The Economist constata in ultimul sau numar ca  "a combate coruptia intr-o tara care o tolereaza este o slujba de om singuratic", iar "dificultatile domunului Morar" sugereaza "o cultura in care coruptia nu este echivalenta cu dezonoarea".
Liberalii incearca sa faca un calcul de eficienta: eliminarea lui Morar le afecteaza imaginea mai mult decat pastrarea sa in functie, cu riscul finalizarii unor dosare in care sunt implicati oameni din partid? Ecuatia se complica insa cu insistentele social-democratilor de suprimare a sefului DNA, iar PNL este aproape obligat sa tina cont de ele, fiindca fara ajutorul PSD nu ar mai fi fost demult la putere. Complicitatea politicienilor in operatiunea lor de lupta cu DNA repeta la Bucuresti modelul Loskutov.