"Acest Guvern, bazat pe parteneriatul dintre PSD si PDL, daca nu rezolva si problemele structurale ale Romaniei, de modernizare, practic nu-si poate justifica existenta. Un guvern cu o majoritate confortabila trebuie sa duca mai departe procesul de modernizare a Romaniei", a declamat premierul Emil Boc la Cluj, cu ocazia instalarii, sambata, a noului prefect. Declaratia prim-ministrului ridica o serie intreaga de probleme. Cea mai mica tine de context. A vorbi despre modernizare cand consfintesti repolitizarea functiei de prefect, cu argumentul ca si fostul guvern a facut acelasi lucru, este un nonsens. Iar cea mai mare este ca "procesul de modernizare a Romaniei" ar fi avut sanse sa fie dus mai departe numai daca parteneriatul dintre PSD si PDL nu ar fi existat deloc.

La numai doua luni de la depunerea juramantului, Guvernul Boc confirma cele mai negre previziuni. Bugetul – adoptat in chinuri si cu o intarziere fara precedent din 2002 incoace – reuseste incredibila performanta de a nemultumi pe toata lumea fara sa ofere nimic in schimb. Nu  presupune reierarhizarea sala-riala a angajatilor statului si desfiintarea privilegiilor de casta, nu-i apara suficient pe cei mai vulnerabili si nu ajuta companiile sa-si mentina rolul de angajatori pentru cat mai multi platitori de taxe. Dar la doua zile de la adoptare aflam cu stupefactie ca abia acum vine vorba de masuri anticriza. Mircea Geoana a declarat ca obligatia PSD in fata acestui buget imperfect este sa vina "cu un plan de stimulare economica, unul de pastrare a locurilor de munca, plan oferit dezbaterii publice si Coalitiei, pentru a deveni un plan anticriza coerent".

Inseamna, textual, ca perspectiva de a avea, ca orice tara stabila din secolul XXI, un buget adoptat la timp, nu a fost spulberata de preocuparile anticriza ale celor doua partide de guvernamant. In mod evident, PSD si PDL au fost si sunt obsedate de-a lungul acestor saptamani de aplicarea unei alte legi – legea celui de la putere, legea celui mai tare, legea junglei.

Regulamentul de functionare a Coalitiei a facut ravagii in institutiile centrale. Politizarea a atins pe alocuri adancimi neatinse nici macar de Cabinetul Nastase. Nu ca performantele inaltilor functionari nu ar indreptati adevarate cutremure in materie de "resurse umane", dar a justifica, in 2009, concedierile in masa de la Corpul de Control al Guvernului prin "angajamente de loialitate", bazandu-te pe reguli instituite in 1994 de Ion Iliescu si perfectate in 2001 de Adrian Nastase, n-are nici o legatura cu modernizarea tarii. Are legatura directa cu Evul Mediu. Atunci se jura credinta stapanului, si nu legilor.
E clar ca, in fata lui "e de-al nostru", competenta si respectabilitatea n-au nici o valoare, dupa cum o dovedesc inclusiv numirea unui cercetat penal pentru rapire la Ministerul Agriculturii sau disputele cu iz mafiot care paralizeaza eficienta Ministerului de Interne.

Iar in lipsa oricarei solutii practice, cei mai inalti lideri ai tarii se straduiesc sa mute aceasta Romanie manata de instincte primare de-a dreptul in atavic. In timp ce zeci de mii de locuri de munca se afla pe muchie de cutit, iar mult visatele autostrazi au devenit "o utopie", Traian Basescu vorbeste desuet despre pericolul unguresc, iar Mircea Geoana, cu o mai mare capacitate de update, despre perfizii finantisti straini. Liderul PSD se arata preocupat ca nu cumva "Romania sa imparta povara crizei cu cei care au investit din Occident in Romania, care in vremuri bune nu au impartit profitul, dar acum doresc impartirea poverii".

Realitatea n-are insa legatura nici cu ungurii, nici cu egoismul bancherilor austrieci. Dimpotriva. Romania a ajuns din nou atat de amarata incat singura speranta in fata incompetentei slujbasilor guvernamentali vine tot din afara. Presedintia ceha a UE a respins pledoaria Vienei in favoarea unui fond adunat din tarile rasaritene care sa protejeze banci precum Erste sau Raiffeisen. In schimb, BERD, BEI si divizia de investitii a FMI lucreaza la un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est. seful OLAF (curtea de conturi a Uniunii) a facut o vizita-fulger la Bucuresti in semn de sprijin pentru DLAF-ul romanesc, a carui politizare ar putea bloca fondurile europene – singura speranta a bugetului. Iar uzinele Dacia-Renault au amanat concedierile si lucreaza intens in aceste zile gratie unei masuri anticriza luate de Germania anul trecut, o prima de casare de 2.500 euro la cumpararea unei masini noi.