Cu ce a gresit contribuabilul pentru a accepta un tratament antieuropean de la politicieni? De ce alegatorul este batjocorit dupa ce si-a dat votul la alegeri? Castiga tara din galceava dintre PNL si PD? Traieste mai bine omul de rand daca Basescu si Tariceanu se incaiera non-stop, in vazul tarii si al intregii Europe? Da oare clasa politica mai multa incredere si speranta prin spectacole de populism si demagogie? Asta sa fie calea bunastarii promisa de partide atunci cand au luat puterea? Cetateanul s-a saturat de jocuri meschine. Balciul politic ii provoaca lehamite si constata cu amaraciune ca o clasa neocomunista dainuie la 17 ani de la caderea lui Ceausescu, desi comunismul a fost condamnat. Se mentine in continuare o atitudine ostila interesului public. La nivel central, dar si local, preocuparea autoritatilor se raporteaza doar la interesele de partid, increderea in institutiile fundamentale ale statului fiind grav afectata. Cetateanul, din cate s-a vazut, nu intra in zona interesului national decat atunci cand este chemat la urne sau cand ii vine scadenta de plata la taxe si impozite. Existenta lui a ajuns sa conteze doar pentru statisticile bugetare. Resimtind din plin convulsiile de la nivel macro, societatea arata acum ca un svaiter din cauza clasei politice care, fie ca nu vrea, fie ca nu poate, nu este in stare sa se maturizeze. Se continua galopant procesul de infestare a relatiilor interumane cu virusul indolentei, vanitatii si dispretului. Sub ochii nostri, lingaii fac cariera doar pentru ca satura pusculita partidelor. Mai grav, mituind populatia saraca, nonvalorile urca in sondaje. In mod voit, acesti harciogi lovesc inclusiv in societatea civila de pe pozitii de forta. S-a mers atat de departe incat secaturile isi permit sa-i atace pe intelectuali in aplauzele zvonerilor si raspandacilor.
O asemenea involutie, daunatoare si periculoasa, complica situatia in privinta primenirii clasei politice sub aspectul intaririi valorii si moralitatii. Pe fondul neglijarii cetateanului, ignorarii nevoilor sale multiple si imediate, a fost deschis larg gangul imposturii pe care circula in voie profitorii tranzitiei postdecembriste. Contrar asteptarilor, se accepta extinderea fenomenului becalizarii si vanghelizarii, permanent sustinut de inconsecventa unei clase politice incapabile sa se reformeze. Fapt ce va contribui la alterarea principiilor cu privire la alegerea conducatorilor, manipularea populatiei nevoiase nemaiconstituind un obstacol in masura sa strice calculele celor care vor umbla cu sacosa de bani pentru cumpararea fotoliilor in Parlament. Exista o experienta trista in acest sens, care ar putea sa capete traiectorii nebanuite. Atata timp cat, la varful societatii, scandalul tinde sa depaseasca granitele bunului-simt, iar interesul national este calcat in picioare zi de zi, ma tem ca optiunea electoratului va suferi transformari radicale la alegerile obisnuite sau la europarlamentare. Ultimele nu se stie cand vor fi organizate. Este certa doar amanarea anuntata luni de Tariceanu, undeva spre toamna, dupa incercarea nereusita a lui Traian Basescu de a mentine data de 13 mai. In acest moment, craca pe care sta Guvernul a fost taiata chiar de primul ministru. Dorinta liberalilor de a scoate PD din Palatul Victoria capata accente dramatice. Ca un copil fara minte, premierul bate moneda pe promisiunile PSD, sperand ca va avea sustinerea necesara pentru a ramane premier si in viitor. Aiurea! Daca si-a dat acordul pentru a forma majoritatea cu adversarii, consider ca Tariceanu va fi dat jos din tren inainte de terminarea mandatului. Calitatea de politician duplicitar va fi taxata apoi de cetateanul-alegator, la care se mai face trimitere doar in programul de guvernare, ramas intr-un sertar incuiat din Palatul Victoria.