Hotărât lucru, parlamentarii dau dovadă de consecvență. Se pregătesc să termine mandatul 2012-2016 cu aceleași preocupări legislative cu care l-au început. Chiar și acum, când alegerile locale și parlamentare bat la ușă, subiectele de discuție de la ședințele de partid și din Parlament vizează drepturile demnitarilor, nu pe cele ale alegătorilor.
La finalul săptămânii trecute, o serie de inițiative pe această temă au fost resuscitate. Astfel, Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat proiectul de lege prin care primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, în funcție de pozițiile ocupate și de numărul de mandate. Sub bagheta lui Florin Iordache (deputatul PSD care a dirijat „Marțea neagră”), parlamentarii nu s-au ferit să revoteze un articol declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională (CCR), cel care definește categoriile cărora li se oferă aceste pensii. CCR afirmase că este discriminatoriu pentru că include doar anumite categorii de aleși locali, excluzând consilierii locali. Parlamentarii aveau două variante: fie renunțau la proiect, fie acordau pensii pentru toți aleșii locali, dar au preferat să păstreze, pe fond, articolul neconstituțional. Posibilele explicații sunt toate la fel de dubioase: fie conducerea PSD își păcălește propriii baroni de care are nevoie la alegeri (dacă proiectul va fi contestat la CCR riscă să fie respins din nou), fie există înțelegeri subterane ca legea să nu fie contestată la CCR.
Sigur, oricât de mare ar fi pensia, nu are nicio valoare dacă nu mai apuci să te bucuri de ea. Astfel încât social-democrații au reluat discuțiile despre modificarea Codului Penal, după reținerea primarului PSD din Craiova, Lia Olguța Vasilescu. Printre cei care au cerut reluarea discuțiilor s-au numărat Rovana Plumb, Ecaterina Andronescu, Niculae Bănicioiu sau Codrin Ștefănescu.
Toate aceste propuneri au fost respinse, însă, de președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), în condițiile în care modificările legislative au fost criticate de oficialii occidentali, dar și de specialiștii în drept. Majoritatea proiectelor aflate la Comisia juridică ar avea ca efect îngreunarea cercetărilor procurorilor, de exemplu cea care ar obliga procurorul să prezinte instanței „indicii temeinice” în loc de „suspiciuni rezonabile”. Alte proiecte vizează arestul preventiv, care ar trebui dictat doar în cazurile de infracțiuni cu violență, în acest fel excluzându-i pe cei acuzați de corupție.
Concluziile au fost trase de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a declarat că legislația în ceea ce îi privește pe candidați este neclară și ar putea iniția fie o modificare a acesteia, fie un ghid pentru reprezentanții PSD la locale, în condițiile în care edilii din partid i se plâng că nu mai știu ce pot face și ce nu.
Liberalii au intrat și ei în horă. Liga Aleșilor locali a PNL a propus modificarea legislației, prin eliminarea interdicției pentru aleșii locali de a face parte din consiliile de administrație ale societăților comerciale de interes local sau regiilor autonome de interes local. Dacă ar fi votată de Parlament, propunerea PNL ar reprezenta o relaxare a legislației în materie, adoptată în perioada în care premier era Adrian Năstase. Legea 161/2003 interzicea aleșilor locali să facă parte din CA sau AGA pentru societățile de interes local sau național. În baza acestui articol, Agenția Națională de Integritate (ANI) i-a acuzat de incompatibilitate pe mai mulți aleși locali precum Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Gheorghe Bunea Stancu, Aristotel Căncescu sau Mircea Moloț. Președintele Klaus Iohannis însuși a câștigat un proces cu ANI pe această temă, fiind acuzat de incompatibilitate, pentru perioada în care a fost primar al Sibiului. Anul trecut, Parlamentul a votat o lege prin care este permisă expres prezența aleșilor locali în AGA în cazul Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară de interes regional (care cuprind mai multe județe). Dacă s-ar vota și propunerea PNL de eliminare a interdicției privind prezența în AGA pentru societățile de interes local, singura interdicție ar rămâne cea la nivel național.
