Acelaşi Beuran, care după tot scandalul plagiatului a găsit resurse de profesionalism şi l-a operat de cancer pe Omar Hayssam în închisoare, cu puţin timp înainte ca acesta să fugă definitiv din ţară, declara despre Nicolescu: "Situaţia medicală a preşedintelui CJ Argeş este "de exploatat" (...) Acest om merită orice efort".

Diagnosticul pus de un alt medic arată clar cât valorează efortul fraţilor când te paşte puşcăria. Gabriel Popa, şeful serviciului de ambulanţă Argeş, susţine că nici o secundă nu s-a pus problema unui atac vascular, fiind vorba doar de un leşin. Diagnosticul oficial al Spitalului Floreasca sună însă altfel: " accident vascular cerebral ischemic".

Atunci când Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a descoperit note informative date de Calinic Argatu, episcopul Argeşului, despre preoţi şi călugări de la mai multe mănăstiri şi a cerut Curţii de Apel să constate calitatea acestuia de colaborator al securităţii, cine i-a sărit în apărare înaltului prelat? Fratele său judecătorul, care a respins argumentaţia CNSAS pe motiv că delaţiunile sale nu au făcut rău nimănui. Şi nu a fost singurul. Şi fratele-judecător de la Înalta Curte de Justiţie şi-a făcut treaba. A respins apelul CNSAS, ignorând printre altele notele informative pe care Calinic le-a dat despre părintele Arsenie Papacioc.

Când şeful Consiliului Judeţean Argeş a fost săltat, cine i-a sărit primul în ajutor? Prea Sfinţia sa Calinic. Şi nu doar din dragoste frăţească, ci pentru că are un interes direct ca Nicolescu să nu ajungă să ofere alte capete pe tava procurorilor pentru a şi-l scăpa pe al său. Ancheta vizează şi o sumă de bani pe care Consiliul Judeţean a dat-o Arhiepiscopiei conduse de Calinic, în schimbul cărora, se pare, Nicolescu ar fi primit recunoştinţa unor înalte feţe bisericeşti sub forma unei şpăgi grase.

Este greu să găseşti printre cei care se înghesuie de miercuri încoace să îl apere pe extraordinarul om care este Nicolescu vreunul care să nu datoreze, la rândul lui, altora, aceeaşi solidaritate pe care o manifestă faţă de baronul de Argeş. Adrian Năstase, cel care îşi acuză partidul că este de mămăligă pentru că nu organizează demonstraţii de stradă, se află în libertate tot datorită fraţilor din justiţie, dar şi din parlament. Ca să nu mai vorbim de liderul spiritual al mineriadelor, Ion Iliescu.
Şi ăştia sunt numai cei ce se văd. Câţi alţii or mai fi care nu ţopăie pe trambulinele politice din studiourile Realităţii şi Antenelor, dar care trag sfori pe sub masă şi scrâşnesc din dinţi la umilinţa de care au parte?!

Să nu uităm un amănunt important. Înainte de 1990, Nicolescu a fost ani buni reprezentantul Dacia în America de Sud. Cam ce şanse există ca Nicolescu să nu fi fost un securist de nădejde pentru a prinde un asemenea post? Una la un miliard? Nici atât! Şi cum vă sună acest amănunt pus alături de faptul că, până în 2004, a fost preşedintele Comisiei Parlamentare de Control al Serviciului de Informaţii Externe? Cât de bine plasat credeţi că este Nicolescu în ierarhia politico-securistică, dacă Serviciul pe care l-a slujit credincios în dictatură i-a permis să îl controleze în democraţie?

Ca de fiecare dată când SISTEMUL este lovit în plex, când oameni care au trăit ca belferii pe spatele majorităţii românilor şi care nu şi-au imaginat că vor da vreodată socoteală pentru lăcomia lor penală se trezesc goi puşcă în faţa legii, toată mizeria, promiscuitatea, imoralitatea şi violenţa care le definesc existenţa ies la iveală cu o forţă şocantă. În astfel de momente se vede exact cine a stăpânit această ţară în cele mai negre momente ale ei şi cine freamătă de nerăbdare la gândul că, în curând, o vor face din nou.

Cei ce ar putea înclina semnificativ balanţa în favoarea unei societăţi în care corupţia să fie excepţia şi nu regula sunt oamenii tineri din magistratură dar şi foşti agenţi ai SISTEMULUI care, de frică sau din dorinţa de a avea măcar un final de carieră onorabil, au schimbat taberele şi au ales să îşi facă meseria curajos. Efortul lor deja se vede şi cu cât vor fi mai mulţi politicieni isterizaţi de ofensiva pe care au început-o, cu atât mai bine îi va fi acestei ţări.