Alegerile parlamentare sunt programate la sfârșitul anului și vor avea loc, cel mai probabil, pe 11 decembrie. Cu toate acestea, modul în care vor vota românii din străinătate se tranșează în aceste zile de vacanță.
Doar 3.613 de români s-au înscris în Registrul Electoral, din care 2.913 au menționat opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 700 au optat pentru votul în secțiile de votare, potrivit datelor deținute de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit unei legi adoptate în noiembrie anul trecut, cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie în Registrul Electoral cu opțiunea „vot prin corespondență“ sau pot cere înființarea de secții speciale. Cei care nu se înscriu, votează la secțiile obișnuite de pe lângă ambasade, consulate, institute culturale. Înscrierile au început pe 1 aprilie și sunt posibile până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, care va demara, cel mai probabil, pe 11 septembrie, cu trei luni înainte de alegerile parlamentare.
Dacă până atunci rata înscrierilor nu va crește spectaculos, procesul electoral din străinătate poate fi afectat, prin reducerea numărului secțiilor de votare din străinătate față de alegerile prezidențiale din 2014, când mulți români nu au putut vota din cauza cozilor. Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE) vorbește chiar de înjumătățirea numărului de secții de votare în țări precum Spania, Italia, Franța, Germania sau Anglia – adică acolo unde au fost problemele cele mai mari în 2014.
Cum este posibil acest lucru, după uriașul scandal din 2014? Vechea lege prevedea că numărul de secții este stabilit de ministrul de Externe, prin ordin. La alegerile prezidențiale din 2014 au existat, de exemplu, 51 de secții de vot în Italia și 38 în Spania, înființate de MAE pe baza prezenței la alegerile prezidențiale din 2014. Vorbim atât de secții obișnuite (ambasade, consulate), cât și de secții speciale (înființate în alte locații). Prin noua lege, pentru înființarea de secții speciale sunt necesare 100 de înscrieri în Registrul Electoral, cu opțiunea de vot în secții speciale, într-o localitate.
Chiar dacă 700 români s-au înscris pentru secții speciale, nu poate fi înființată niciuna. De exemplu, în Spania există 295 de cereri, dispersate, în Republica Moldova – 140 (tot dispersate), iar în restul țărilor sunt sub 100 (în Italia, doar 84). Cu alte cuvinte, pe cifrele de acum, se va vota doar la ambasade, consultate, institute culturale, ceea ce ar putea provoca noi cozi pentru exprimarea opțiunilor.
S-a ajuns în această situație pentru că majoritatea din jurul PSD a avut grijă să elimine din lege posibilitatea înscrierii online pentru vot prin corespondență sau pentru înființarea de secții speciale. Românii se pot înscrie în Registrul Electoral doar depunând actele la ambasade ori consulate sau trimițându-le prin poștă. De asemenea, comunicarea autorităților cu românii din diaspora s-a dovedit defectuoasă. Potrivit unui sondaj FADERE, 80% din românii din diaspora nu știu că trebuie să se înscrie în Registrul Electoral dacă nu vor să se deplaseze în ziua votului până la ambasade sau consulate, cu toate că autoritățile au desfășurat o campanie „costisitoare“.
Cum se pot schimba lucrurile până la începutul lunii septembrie? O soluție ar fi introducerea posibilității de înscriere online, prin modificarea legii. Însă Parlamentul este în vacanță. Guvernul ar putea emite o ordonanță de urgență, dar această procedură este la limita Constituției. PNL a adoptat ieri o rezoluţie în care solicită Guvernului să emită o ordonanţă prin care să crească numărul secţiilor de votare din diaspora și prin care să fie introdusă posibilitatea ca solicitarea de înregistrare pentru a vota prin corespondenţă să fie transmisă şi online. Pe de altă parte, FADERE propune autorităților de la București să mediatizeze necesitatea înscrierii în Registrul Electoral, folosind atât presa românilor din diaspora, cât și presa românească urmărită în străinătate.
