Premierul român vrea să aibă relaţii egale cu Estul şi cu Vestul, în aşa fel încât România să nu mai fie trasă la răspundere pentru derapajele din justiţie de către Occidentali, dar în acelaşi timp să le poată asigura clienţilor săi politici afaceri bănoase cu parteneri dinspre Răsărit.
Balanţa de politică externă pe care o propune Victor Ponta pentru viitorul României face parte din tradiţia dilematică a partidului său, care a exersat ani de zile această soluţie în perioada când ţara era haşurată cu gri pe hărţile geopolitice, fiind în egală măsură o periferie a Apusului şi a Răsăritului. “Vocea Rusiei” s-a grăbit să aplaude curajul lui Victor Ponta “de a evita cu orice preţ”, chiar cu riscul “unui incident diplomatic” o întâlnire directă cu Victoria Nuland, emisara Statelor Unite, care a venit la Bucureşti zilele trecute. Oficiosul guvernului de la Moscova consideră că acesta este un semn că guvernul român începe să se “reorienteze” şi că oricum Victor Ponta împreună cu “grupul Sârbu” din PSD “şi-au ars orice punte spre Washington”, fiindcă americanii nu le vor ierta “afrontul”.
Interpretarea dată prin postul de propagandă al Rusiei este justificată de cele spuse de premierul român după vizita reprezentantei Statelor Unite. Victor Ponta a admis că a început o “modificare” în politica externă a României şi că spre deosebire de Traian Băsescu, promotor al unei “gândiri extrem de înguste”, care miza doar pe axa Bucureşti-Bruxelles-Washington, el care provine dintr-o “altă generaţie” vrea să păstreze “relaţia pro-europeană şi americană”, dar să deschidă România şi spre China şi Rusia.
Marile puteri europene şi Statele Unite au la rândul lor relaţii economice importante cu Rusia şi China şi nimeni nu opreşte România să-şi dezvolte legături similare în aceste zone. Există însă unele diferenţe de abordare, fiindcă e greu de crezut că Bucureştiul este în stare să vorbească de la egal la egal cu Moscova şi cu Beijingul, după modelul Berlinului sau Washingtonului. Apoi Victor Ponta a pomenit despre o “schimbare” de viziune şi despre o deschidere spre Est, imediat după ce a refuzat o întrevedere cu un înalt oficial din Vest.
Premierul nu este un anti-occidental, dar interesele din spatele lui îl împing spre un drum confuz. Înainte de vizita şefului guvernului chinez în România de la sfârşitul lunii noiembrie, jurnaliştilor străini acreditaţi la Bucureşti li s-a explicat la Palatul Victoria într-o discuţie confidenţială că România are nevoie de banii chinezilor, fiindcă fondurile europene sunt tot mai greu de accesat.
Controlul strict asupra felului în care sunt cheltuite resursele europene nu lasă suficientă marjă de manevră pentru clienţii PSD, iar superactivitatea procurorilor anticorupţie îi deranjează tot mai mult pe finanţatorii de partid care trăiesc din comisioane sau afaceri facilitate de instituţiile de stat. Din acest punct de vedere investiţiile ruseşti sau chinezeşti ar putea da mai puţine bătăi de cap şi ar putea aduce mai mult profit.
Readucerea justiţiei sub monopolul politic şi creşterea resurselor financiare sunt cele două mize ale grupurilor de interese din spatele premierului, care ar putea duce la o schimbare de direcţie a României. Deja de la cabinetul lui Victor Ponta i s-a transmis Washingtonului mesajul că ţara nu este “o colonie” a SUA, iar premierul însuşi le-a spus americanilor acum o lună după “marţea neagră” că “este foarte bine să ne consultăm, dar de atras atenţia nu ne mai atrage atenţia nici Moscova, nici altcineva”. Vocea Rusiei este aproape sigură, după toate aceste indicii, că PSD “a virat spre Est” şi că România ar putea urma această cale. Americanii de la Stratfor avertizează în schimb că “Statele Unite reprezintă singurul garant credibil al securităţii României în faţa puterii renăscute a Rusiei”, explicând că acest lucru nu înseamnă că “angajamentul” României faţă de Statele Unite şi în general faţă de Vest este “absolut şi necondiţionat” şi că Bucureştiul ar putea lua în considerare “alte opţiuni”, inclusiv Rusia.
Va fi izolată România în acest caz, aşa cum se teme Traian Băsescu? Nu în adevăratul sens al cuvântului, dar dacă Bucureştiul va continua să pună justiţia în corzi, ar putea fi într-adevăr abandonată de aliaţii săi din Occident, iar locul lăsat liber de aceştia ar putea fi repede ocupat de Moscova, care în ultima vreme este tot mai interesată să-şi recupereze influenţa în Europa de Est.
