Joi a venit in vizita la Bucuresti Printul Albert de Monaco. Domnia Sa a declarat ca tara pe care o reprezinta este interesata sa investeasca in Romania, in domenii de mare interes precum jocurile de noroc si cazinourile.

Dupa ce a vazut ca in Bucuresti este cate un cazinou la fiecare colt de strada si salile de jocuri mecanice sunt mai dese ca alimentarele, Printul Albert a declarat ca renunta la idee, ca e tarziu, ca i-au luat-o rusii si moldovenii inainte, dar le cere investitorilor romani sa vina in Monaco sa investeasca in agroturism cu caruta dupa modelul Udrea si in autostrazi neterminate.
Cunoscut ca mare amator de senzatii tari, Printul a cerut sa fie lasat sa mearga singur cu autobuzul 331, avand portofelul in buzunarul de la spate. Din fericire, garzile de corp si ceilalti membri ai delegatiei s-au opus si l-au convins ca sunt de acord sa-l insoteasca la vanatoarea de lei din Kenia, fara pusti si fara masini, numai sa renunte la mersul cu autobuzul in Bucuresti, cu un portofel la spate.

Apoi, Printul a cerut cu insistenta sa il cunoasca personal pe Marean Vanghelie. Cei doi s-au intalnit si au discutat mai mult de jumatate de ora, Printul fiind interesat de preluarea retetei de organizare a Revelioanelor de la Romexpo si a retelei de magazine Economat, pentru cei doi pensionari saraci din Monaco. La iesirea de la discutii, Marean Vanghelie era relaxat si bine dispus, Printul Albert era palid, iar traducatoarea lesinata. Intrebat ce s-a intamplat, Marean Vanghelie a raspuns ca a vorbit cat a putut el de rar si de corect, de aceea nu intelege de ce a lesinat

Traducatoarea. La Cotroceni Printul a vorbit cu presedintele Basescu si s-au inteles sa faca toate eforturile incat cele doua tari sa se sprijine reciproc din punct de vedere economic, astfel incat decalajul dintre ele sa se reduca, iar Romania sa atinga nivelul de trai din Principatul Monaco in cativa ani. Dupa cateva secunde de liniste, cei doi sefi de stat au izbucnit in ras de se zguduia Palatul Cotroceni, Traian Basescu scuzandu-se ca ii place sa spuna bancuri.
Dorind sa vada cum se distreaza romanii, Printul a fost la Mall Vitan, a cascat gura prin vitrine fara sa cumpere nimic, apoi a intrat prin Carrefour ca sa-si aminteasca de Franta, iar spre sfarsitul zilei, rupt de foame, a mancat o shaorma la Dristor, unde a fost recunoscut si a oferit autografe catorva interlopi, in tricouri Armani negre, mulate pe cele 160 de kg de burta. Dupa ce i-a vazut pe baietii respectivi, Printul a cerut sa i se faca si lui o cruce de doua kile din aur, s-o poarte la gat cand merge seara prin Principat.

A doua zi, vizita a continuat in Delta Dunarii, unde s-a intretinut cu localnicii, a mancat ciorba de peste facuta cu apa din Dunare, s-a stricat la burta, si-a revenit cu votca primita de la doi lipoveni care l-au confundat cu Traian Basescu si, mai spre seara, a tras la setca un morun de 70 de kg cu care s-a pozat si apoi l-a aruncat inapoi in Dunare, spre disperarea braconierilor ascunsi in tufisuri, din a caror setca a fost scos pestele urias.
La intalnirea cu autoritatile locale din judetul Tulcea, Printul a tinut un discurs despre importanta protejarii mediului, despre frumusetea ecosistemului Deltei Dunarii si despre pericolul reprezentat de braconaj. si de data asta s-a ras copios, asistenta apreciind umorul Printului. Surpriza serii a fost ansamblul folcloric Momeala din Chilia Veche, care a prezentat un program artistic de cantece si dansuri lipovenesti inspirate din munca si activitatea oamenilor Deltei. La sfarsitul spectacolului, toti artistii erau beti morti. La plecare, prefectul de Tulcea i-a facut Printului un pachet cu doua borcanase de icre negre pentru surorile lui, Stephanie si Caroline, si un somn de 20 de kg invelit in punga de plastic. Printul a multumit frumos si a plecat complet tulburat, dar multumit.

Ajuns la Bucuresti, Albert de Monaco s-a deplasat direct la aeroport, s-a urcat in avionul oficial de unde a coborat imediat din cauza mirosului de la somnul primit la Tulcea. Delegatia a plecat disperata cu pestele la Monaco, iar Printul Albert s-a dus cu un taxi pana la Aeroportul Baneasa, de unde decola spre Franta o cursa low cost intarziata 16 ore din motive necunoscute. Odata intrat in Aeroportul Baneasa, si-a dat seama ca mirosul de somn e parfum pe langa mirosul de low cost. Acoperindu-si nasul cu reverul hainei, a trecut prin vama si s-a urcat in avion, lasand astfel in urma o tara pentru care Monaco inseamna o iluzie si un popor pentru care bunastarea este o vesnica promisiune politica. La revedere, Printe!