Nu ar fi decat o modalitate de a introduce Rusia pe usa (din dos) a Parlamentului European intr-o constructie de securitate in care n-ar avea ce cauta din principiu. Cel care a sesizat aceasta anomalie, spre onoarea sa, a fost europarlamentarul PDL Traian Ungureanu, care a initiat un amendament impotriva rezolutiei colegului sau din PPE. Ungureanu a reusit sa convinga 40 de eurodeputati sa semneze initiativa. Dintre acestia, multi – cum era firesc – proveneau din Polonia si statele baltice, dar – lucru si mai important – reprezentau grupuri politice diverse, inclusiv cel socialist si cel liberal.

Insusi vicepresedintele grupului socialist, Hannes Swoboda, si-a manifestat flexibilitatea fata de propunerea de text a lui Ungureanu, care suna mai mult decat rezonabil: sistemul antiracheta "ar trebui sa tina seama de o abordare comuna a tarilor europene in privinta apararii Europei impotriva amenintarilor balistice, in cadrul unui dialog la nivel continental si incurajand participarea industriei europene de aparare la realizarea scutului".

Un text rezonabil de bun pentru majoritatea europenilor, dar nu suficient de bun pentru PSD. Pe ultimii metri, europarlamentarii Adrian Severin si Ioan Mircea Pascu au introdus un amendament de ultim moment, prin care la formula "dialog continental" se adaugau cuvintele "inclusiv cu Rusia". Cum adaosul celor doi nu a fost acceptat, amendamentul lui Ungureanu a fost adoptat fara probleme, cu 358 de voturi, adica si de la liberali si socialisti, dar nu si de la PSD,  care a votat in bloc impotriva.
Asupra actiunilor lui Adrian Severin, care se comporta in Parlamentul European ca un agent de influenta al Moscovei, am mai atras atentia. De data aceasta insa, PSD a mers prea departe: a incercat sa ofere Moscovei putere de decizie intr-o afacere romano-americana prin intermediul legislativului european. La Strasbourg, PSD s-a pus scut al intereselor Moscovei impotriva scutului american antiracheta si a intereselor Romaniei.