Devine din ce în ce mai greu să monitorizezi minciunile și dezinfomările lansate de premierul Victor Ponta. Chiar dacă nu este o noutate că premierul minte, în ultima săptămână a reușit să se autodepășească. În trei intervenții publice, pe teme diferite, nu a spus aproape nimic care să corespundă realității. Indiferent că a fost vorba de refuzul de a organiza alegerile parțiale, de la dosarul propriu de la DNA sau de calculele legate de impactul Codului Fiscal, „adevărul” lui Victor Ponta a fost în coliziune cu deciziile sau cifrele prezentate de alte instituții ale statului.
Astfel, începând din vara anului 2014, Guvernul a ignorat prevederea legală potrivit căreia în cazul vacantării unor posturi în Parlament sau la nivel local se organizează alegeri în termen de 90 de zile. Au rămas vacante 17 posturi de parlamentari, cinci de șef de CJ și 48 de posturi de primari. Într-o încercare de a explica de ce nu a organizat alegeri parțiale, lăsând fără reprezentare peste două milioane de români, Ponta a invocat faptul că Parlamentul a schimbat legislația electorală.
“Au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!”. De fapt, noua lege a alegerilor locale a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 18 mai anul acesta, iar cea a alegerilor parlamentare pe 20 iulie anul acesta. Aceste acte normative nu se aplică retroactiv, cu alte cuvinte reglementarea privind parțialele a fost în vigoare până la promulgarea acestora. În schimb, cele 17 colegii vacante din Parlament erau neocupate înainte de 20 iulie, unele dintre acestea încă de anul trecut (de exemplu, nu s-au organizat parțiale în colegiul ocupat de Relu Fenechiu, demisionar în ianuarie 2014). La fel, posturile din administrația locală erau libere înainte de mai 2014. Minciuna premierului este dovedită și de o precizare a Autorității Electorale Permanente (AEP), potrivit căreia ultimul termen pentru hotărârea privind parțialele la nivel local era 4 mai, iar ultima dată pentru alegeri era 7 iunie 2015. Motivul: parțialele trebuie organizate cu mai puțin un an de încheierea mandatelor, în acest caz pe 10 iunie 2016. Or, noua lege a alegerilor locale a intrat în vigoare abia pe 18 mai deci nu îl putea împiedica pe Ponta să declanșeze alegeri parțiale pe 4 mai.
Șeful guvernului a continuat pe aceeași linie. „ PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale”, afirmă Ponta. De fapt, plângerile liberalilor datează din ianuarie 2015 și nu au nici o legătură cu actele normative votate între timp de Legislativ. Mai mult, trei instanțe – una de la Cluj și două de la București – au decis că Guvernul a încălcat legea pentru că nu a organizat alegeri parțiale. Una dintre decizii, privind alegerile locale, a fost luată pe 27 mai 2015, dovadă că judecătorii nu au acceptat încălcarea legii, pe baza modificării acesteia. Guvernul a făcut recurs de fiecare dată, ceea ce în cazul alegerilor locale, a provocat depășirea termenului de organizare.
Ponta ajunge să ia propriile minciuni drept argumente juridice în lumea reală. „Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti!”, a concluzionat premierul. De fapt, plângerea PNL privind abuzul în serviciu a fost clasată pe 6 aprilie de procurorul Dragoș Cojocariu de la Parchetul General, cu alte cuvinte într-un moment în care noile legi electorale nu erau în vigoare. De notat, în context, că Guvernul a avut pe ordinea de zi, în februarie, un proiect de hotărâre privind parțialele, la care s-a renunțat la solicitarea Ministerului Administrației și Internelor, pe motiv de lipsă de fonduri. Ar fi fost nevoie de 10,7 milioane de lei, sumă modestă, dacă ținem cont de dimensiunea altor alocări guvernamentale. Mai mult, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj și de la Curtea de Apel București au decis că Guvernul nu poate ignora un act normativ în vigoare, pe motiv de lipsă de fonduri.
La câteva zile după postarea legată de alegeri, premierul a fost chemat la DNA și a publicat pe aceeași rețea de socializare un document menit să demonstreze că nu există prejudiciu în dosarul „Turceni-Rovinari”, în care este inculpat pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. „Din expertiza făcută în dosarul meu se arată că SCA «Şova şi Asociaţii» şi-a dedus cheltuieli în baza contractului cu mine de 51.321 ron / şi se arată de asemenea că au fost plătite taxe şi impozite de către «Cabinet Avocat Ponta Victor» în suma de 53.000 lei !!!!! Deci prezentarea doar a primei sume este o manipulare a opiniei publice, ignorând voit plata celor 53.000 lei! Adunând cele două sume nu rezultă prejudiciu faţă de statul român care a încasat în plus 2.000 ron!!!!”, a scris Ponta pe contul său de Facebook. Ulterior, însă, DNA a lămurit lucrurile anunțând că prejudiciul este de 51.321 de lei, iar Ponta a prezentat doar o observație a expertului angajat de Dan Șova.
„Fragmentul postat pe Facebook de inculpatul Ponta Victor Viorel este în realitate un extras din conţinutul opiniei separate a unuia dintre experţii inculpaţilor, respectiv expertul desemnat de inculpatul Șova Dan-Coman şi nu reprezintă nicidecum rezultatul raportului de expertiză fiscală și contabilă dispusă în cauză”, se arată în răspunsul trimis de DNA agenției Mediafax. Mai mult decât atât, fragmentul respectiv nu reprezintă concluzia expertului parte al lui Dan Șova, ci o observație sau un punct de vedere. Fascinant este că Ponta a vorbit despre manipulare, după ce, timp de câteva zile, televiziunile care îl sprijină au vehiculat informația, eronată, potrivit căruia prejudiciul în dosar nu există.
După vizita la DNA, Ponta a condus ședința de guvern și a încercat să demonstreze că executivul are soluții pentru a acoperi deficitul bugetar produs de scăderea TVA prind noul Cod Fiscal. El a afirmat că impactul reducerii TVA este de 7 miliarde de lei. În realitate, potrivit documentelor trimise de guvern în parlament, impactul negativ al reducerii TVA este de 12 miliarde de lei.
