Intens mediatizate si comentate, dosarele penale din ultimii ani in care au fost implicati politicieni influenti sau oameni de afaceri controversati s-au soldat, aproape de fiecare data, cu eliberarea din inchisoare a celor acuzati. Paradoxal este faptul ca in multe cauze importante – coruptie la nivel inalt, infractiuni economice grave sau chiar terorism – justitia s-a impotmolit in "viciile de procedura" inainte sa ajunga la discutarea faptelor incriminate. Avocatul Gheorghita Mateut este unul dintre specialistii care au salvat o mare parte dintre politicienii si afaceristii acuzati de infractiuni, folosindu-se de portitele sistemului legislativ din Romania.

Dintre clientii sai mai cunoscuti putem sa-i amintim pe Omar Hayssam – implicat intr-un dosar de terorism, Gigi Becali – sechestrare de persoane, Ovidiu Tender – infractiuni economice la rafinaria RAFO din Onesti, Mihai Necolaiciuc – abuz in serviciu la CFR, Dinu Patriciu – spalare de bani si manipularea pietei de capital. Intr-un interviu acordat Romaniei libere, Mateut a explicat cum reuseste sa foloseasca in interesul clientilor sai "justitia incoerenta si confuza" de la noi din tara. Avocatul a recunoscut si faptul ca unii dintre procurorii si judecatorii cu care se intalneste in instanta i-au fost elevi la cursurile de Procedura Penala pe care le preda la Institutul National al Magistraturii.

» R.l.: Domnule avocat, am inteles ca predati la Institutul National al Magistraturii (INM). Cine sunt cursantii?
G.M.: Predau Procedura Penala, atat la Universitatea de la Cluj Napoca, la Facultatea de Drept, cat si la INM. Predau regulile care privesc intregul proces penal, in intreaga sa desfasurare, de la primul moment, cel al constatarii infractiunii, pana la ultimul moment, cel al executarii hotararii penale definitive. Cursantii sunt viitorii procurori si judecatori.

» R.l.: Adica dumneavoastra va intalniti in instanta cu cei carora le predati aceasta materie? Nu credeti ca exista un conflict de interese?
G.M.: Nu, pentru ca nu ma intalnesc cu toti in instanta, ci doar cu unii dintre ei.

» R.l.: Ca profesor al procurorilor si judecatorilor, cum comentati profesionalismul lor, avand in vedere ca meseria dumneavoastra se bazeaza tocmai pe greselile lor?
G.M.: Cei care termina INM sunt, in general, foarte bine pregatiti. Greseli poate comite oricine. Asta nu inseamna ca cei care le comit sunt nepregatiti. Se stie ca o norma juridica este susceptibila de mai multe interpretari. De aceea este posibil ca el sa aiba o anumita parere, iar un alt jurist sa aiba o parere contrara. Ceea ce conteaza sunt argumentele, care trebuie sa se bazeze pe lege.

» R.l.: Cum vedeti dumneavoastra actualul Cod de Procedura Penala? Permite mai multe interpretari?
G.M.: Orice cod, in general, orice lege, permite mai multe interpretari. Nu exista sistem juridic perfect. Insa noi avem un Cod de Precedura Penala care prezinta numeroase neajunsuri. Acestea sunt cauzate de intregul sistem din care facem parte.

» R.l.: Ati fost consultat sau ati participat la ultimele modificari ale Codului de Precedura Penala?
G.M.: Ultimele modificari sunt cele aduse prin Legea 356/2006 si OUG 60/2006. Nu am fost consultat, am facut doar observatii, la solicitarea reprezentantilor Ministerului Justitiei. Interesant e faptul ca, exact in ziua in care in Parlament a fost adoptata Legea 356/2006, Guvernul a dat OUG nr. 60/2006 prin care a modificat legea din Parlament (Mateut incepe sa rada – n.r.).

» R.l.: In ce sens a modificat Guvernul legea?
G.M.: Modificarile au fost foarte importante. Un exemplu elocvent: prin Legea 356/2006 a fost eliminata complet institutia confirmarii rechizitoriului de catre procurorul ierarhic. Aceasta reglementare avea la baza principiul autonomiei procurorului care efectueaza urmarirea penala. Ceea ce inseamna ca rechizitoriul procurorului este valabil, nemaifiind nevoie de confirmarea procurorului ierarhic. Prin ordonanta de urgenta, s-a revenit la reglementarea anterioara si s-a instituit o procedura de verificare.

Adica procurorul care a facut rechizitoriul nu poate trimite direct in instanta rechizitoriul, fara sa primeasca aprobarea sefului sau pe linie ierarhica. Cu ocazia controlului rechizitoriului, procurorul ierarhic poate sa infirme rechizitoriul si sa nu-l mai trimita in instanta. Aceasta modificare nu garanteaza independenta procurorului in procesul de urmarire penala. Modificarea denota ezitarea, nesiguranta legiuitorului, chiar incoerenta in reglementare. Initial, legea vroia sa evite imixtiunea procurorului ierarhic.

» R.l.: Asta inseamna ca se doreste o justitie corupta?
G.M.: Coruptie e un cuvant nepotrivit. Eu as caracteriza justitia noastra ca incoerenta si confuza. Totul pleaca de la legiuitor. Procedura penala trebuie sa fie cat mai simpla, pentru ca simplitatea o face sa fie eficienta.

» R.l.: In activitatea dumneavoastra de avocat, ati intalnit judecatori corupti?
G.M.: E o intrebare grea (ofteaza – n.r.). Cateodata simti, ca avocat, cand balanta inclina intr-o parte sau alta, chiar din comportamentul judecatorului. Dar astea sunt aprecieri subiective. Nu stiu daca se poate vorbi de coruptie.

"Imi plac dosarele de criminalitate financiara"

» R.l.: Care a fost cel mai important dosar pentru dumneavoastra, cel care v-a solicitat cel mai mult?
G.M.: Imi plac dosarele in care se ridica exceptii de neconstitutionalitate, care sunt probleme de drept mai complicate, de apreciere a probelor, de stabilire a adevarului, dosare construite din probe indirecte. Adica probe care nu stabilesc fapte principale, ci auxiliare. Un exemplu ar fi un dosar de omor, undeva pe la Ineu, acum cativa ani, construit pe comportamentul culpabil al persoanei, fara sa existe nici o proba directa. Un farmacist a fost acuzat ca si-a omorat sotia. Doar pe probe indirecte a fost condamnat, la fond, la 17 ani de inchisoare.

La apel, am obtinut punerea in libertate si restituirea dosarului la procuror, pentru refacerea urmaririi penale, in urma careia a fost pusa sub acuzare o alta persoana, care era, de fapt, autorul. Interesanta a fost motivarea judecatorului de la fond, care s-a bazat in principal pe doua elemente: ultimul cuvant al inculpatului personal, care nu a spus ca nu sunt vinovat, ci ca nu sunt probe impotriva lui; si pe o inregistrare a unei discutii pe care a avut-o inculpatul cu presedintele judecatoriei din localitate, cu care era prieten, in care era rugat sa-i recomande cel mai bun avocat, intr-un moment in care nu era inceputa urmarirea penala. Discutia telefonica a fost interpretata ca o proba indirecta de culpabilitate. Imi mai plac dosarele referitoare la criminalitatea financiara. Aici se intalnesc probleme de specialitate, care pun probleme noi, privind delimitarea dintre cele doua materii, dintre penal si comercial.

» R.l.: Il aparati pe Mihai Necolaiciuc. Cum de a apelat tocmai la dumneavoastra? Cum v-a gasit, avand in vedere ca el este fugit in SUA de cativa ani?
G.M.: Sotia lui a luat legatura cu mine, din 2008. El are patru dosare in Romania, in care e acuzat de fapte similare, constant aceeasi calificare juridica de abuz in serviciu. Aceasta acuzatie se retine, in general, cand nu se poate stabili o acuzatie determinata, cum ar fi de luare de mita. Acuzatia de abuz in serviciu nu este intalnita in multe legislatii. De exemplu, in SUA nu este intalnita aceasta acuzatie.

» R.l.: Pai, tocmai de aceea este Necolaiciuc in SUA, nu?
G.M.: (Nu raspunde, ci incepe sa rada – n. r.)

» R.l.: Necolaiciuc a fost sfatuit sa fuga in SUA, unde nu exista aceasta acuzatie de abuz in serviciu?
G.M: Nu, nu cred. Nu avea de unde sa stie. Este irelevant sub aspectul admisibilitatii unei cereri de extradare.

» R.l.: Care mai e situatia lui Necolaiciuc in SUA?
G.M.: Fapta lui din SUA nu e fapta penala. Este arestat pentru procedura administrativa, pentru violarea legii migrarii.

» R.l.: In cate procese l-ati aparat pe Ovidiu Tender?
G.M.: In unul si mare. Era vorba de infractiuni specifice oamenilor de afaceri: inselaciune, fals, uz de fals si spalare de bani. La proces nu am intrat pe fond, numai pe proceduri, doar pe aspectul de legalitate. A fost arestat, pus in libertate, a fost din nou arestat. A facut sase luni de inchisoare cu intrerupere spectaculoasa. S-a incalcat procedura de urmarire penala. In prezent dosarul este la Curtea Constitutionala. Nu s-a intrat pe fond, procesul este suspendat. Urmeaza sa se intoarca la procurori. Cand m-a solicitat, era deja arestat. A stat in arest o perioada, vreo doua luni, dupa care l-am eliberat si a intrat din nou in arest. Apoi, a iesit din nou. A fost scandal mare, cu noaptea aceea de la Curtea de Apel, cu judecatorii. L-am aparat impreuna cu Victor Ponta, cu care Tender se cunostea dinainte.

» R.l.: La Dinu Patriciu cum a fost?
G.M.: si el a fost acuzat de infractiuni specifice, aceleasi ca la Tender, plus manipularea pietei de capital. A facut o noapte de arest. In cazul Dinu Patriciu, am gasit ca a fost arestat cu doua ore inainte sa i se aduca la cunostinta acuzatiile, in termen legal.

» R.l.: Cum comentati aceasta greseala copilareasca a procurorilor?
G.M.: Procurorul trebuia sa mai astepte doua ore ca sa se indeplineasca termenul legal. Procedurile se desfasoara in etape, progresive, nu se poate sari peste o etapa. Procurorului din acest caz nu i-am fost profesor. Cred ca dupa un asemenea caz, procurorul respectiv nu va mai repeta o asemenea greseala.

"Hayssam, ultima revocare pe motiv de boala"

» R.l.: Pe Gigi Becali cum l-ati scapat de arest?
G.M.: Becali a fost eliberat dupa aproape trei saptamani de arest, tot pe chestiuni de procedura. Intai am facut o cerere de inlocuire a masurii de arestare cu o interdictie de parasire a localitatii. Apoi, am facut o alta cerere in care am cerut inlocuirea interdictiei de parasire a localitatii cu una de parasire a tarii, dupa care am depus o noua cerere de eliminare si a interdictiei de parasire a tarii, dupa ce fusese ales europarlamentar. Totul a fost in trepte, gradual, pana la disparitia interdictiei de miscare. Rezultatul a fost libertate totala. Acum dosarul urmeaza sa fie judecat.

» R.l.: Cum ati ajuns sa-l aparati pe Omar Hayssam?
G.M.: Hayssam era deja arestat. Familia lui a luat legatura cu mine, rudele de fapt. A fost singurul meu caz de terorism. El a fost eliberat pentru motive medicale. A fost ultima revocare pe motiv de boala, pentru ca dupa acest caz s-a modificat legea in sensul ca nici un alt arestat nu a mai fost eliberat pe motiv de boala. Astazi, nu se mai poate obtine revocarea masurii de arest pe motiv de boala, ci cel mult internarea intr-un spital. Ceea ce este inechitabil.

» R.l.: Sa trecem la ministri. In dosarul de spionaj, ce s-a mai intamplat?
G.M.: I-am aparat de Codrut seres si pe Zsolt Nagy la urmarire penala si acum urmeaza faza de judecata. Ei nu au fost arestati. A fost deja un termen, unde s-a cerut amanare, pe lipsa de procedura.

» R.l.: Cum ati reusit sa castigati cazul judecatoarei Elena Pop Blaga, prinsa in flagrant in timp ce lua mita?
G.M.: Am obtinut revocarea masurii si punerea ei in libertate, pe motive de nelegalitati. E o speta care a creat practica, in sensul ca nu a fost ascultata in calitate de inculpata, ci doar in calitate de invinuita. Procedura prevede clar ascultarea mai intai in calitate de inculpat, dupa aceea in calitate de invinuit. E o chestiune elementara, insa mult timp jurisprudenta noastra nu a tinut cont de calitatea de invinuit separat de cea de inculpat.

» R.l.: George Copos, dosarul "Loteria"?
G.M.: Ne judecam pe proceduri si pe fond. Copos nu a fost ascultat deloc de procurori. E un dosar din 2006. Inca nu se judeca procesul pe fond.

» R.l.: Ioan Muresan, dosarul "Caltabosul"?
G.M.: E in faza de judecata. E amanat din cauza protestului judecatorilor.

» R.l.: Dupa ce ati aparat clienti ca Hayssam de exemplu, ati avut mustrari de constiinta?
Gheorghita Mateut tace brusc, ii piere zambetul si incepe sa-si invarta telefonul pe masa.

» R.l.: Ati castigat vreun caz, iar dupa aceea sa aveti mustrari de constiinta?
G.M.: Este posibil sa faci o apreciere gresita... asupra adevarului. Pentru ca asa cum si judecatorii pot sa comita erori judiciare, la fel li se poate intampla si avocatilor. Este posibil dupa ce se obtine o solutie convenabila sa realizezi ca poate ai gresit, in sensul ca ai crezut in nevinovatia clientului. Tocmai pentru a nu ajunge la o asemenea situatie, pe care o accept, ca este omeneasca, vreau sa va marturisesc ca, in masura in care este posibil, imi construiesc apararea pe aspecte de legalitate, pentru ca aici nu am cum sa gresesc. Nu esti martor ocular, nu ai fost prezent la actiunile clientului. Eu nu spun niciodata: clientul meu este nevinovat. Ma feresc sa spun asta. Spun ca nu sunt probe sau ca probele obtinute nu sunt legale.

» R.l.: Vi s-a intamplat sa constatati ca procurorii au adunat probe "beton" la dosar, care sustin vinovatia clientului, iar dumneavoastra apoi sa reusiti sa-l scapati din cauza unor vicii de procedura?
G.M.: (Tace din nou, isi invarte nervos telefonul pe masa – n.r.) Da, am inteles intrebarea... Da, este posibil. Este posibil ca... nu se poate vorbi de mustrari de constiinta. Se vorbeste doar de justitie.
Daca s-a facut sau nu justitie. Este posibil sa te inseli. si judecatorii pot condamna un om nevinovat sau sa achite un om vinovat. De multe ori, aprecierea nu-ti apartine. Pana la urma, decizia o ia judecatorul. De asta imi limitez exercitiul profesiei la mijloacele prevazute de lege.

» R.l.: Dle Mateut, va considerati un avocat al diavolului?
G.M.: (Tace din nou – n.r.) Nu...

» R.l.: De ce nu v-ati depus declaratia de avere pe site-ul Universitatii din Cluj, ca si colegii dumneavoastra?
G.M.: N-am nici o obligatie, nu sunt demnitar.

Ovidiu Tender acuzat de infractiuni economice in dosarul Rafo-Carom. Eliberat pe motive medicale.

Mihai Necolaiciuc acuzat de abuz in serviciu. A fugit in SUA, unde nu exista aceasta infractiune. In tara are patru dosare.

Dinu Patriciu acuzat de spalare de bani si manipularea pietei de capital. Eliberat din cauza unui viciu de procedura.

Omar Hayssam acuzat de terorism. Diagnosticat cu cancer. Eliberat pe motive medicale. A fugit in Siria. Este urmarit international.

Gigi Becali acuzat de sechestrare de persoane. A fost eliberat prin inlocuirea masurii de arest cu interdictia de parasire a tarii.

Gheorghita Mateut: Este doctor in stiinte juridice din 1995. A facut stagii de pregatire si documentare la Universitatea din Paris si la Universitatea Oxford. Este specialist in procedura penala, materie pe care o preda la Facultatea de Drept din Cluj Napoca si la INM. A publicat noua carti despre proceduri penale si drept penal.