Radu Berceanu explică într-un interviu acordat ziarului nostru cum i-a cerut UE să pună taxe pe autostrăzi, dacă vrea să mai primească bani. Ministrul ne dă o veste proastă: autostrada Nădlac-Constanţa nu va fi gata nici măcar în 2012, jumătate urmând să fie încă în şantier. Regii asfaltului, mai spune Berceanu, nu au culoare politică, dar au efecte pozitive asupra economiei. 

Mai avem regi ai asfaltului?  

R.B.: I-am avut întotdeauna şi o să îi avem tot timpul, aşa cum sunt şi în alte ţări, şi în alte domenii. Nu se pune problema să avem nişte societăţi româneşti sau străine care patru ani să lucreze, iar patru să stea că a venit o guvernare de altă culoare. S-a dovedit, presa a scris, că, vrând-nevrând, şi pe vremea lui Băsescu şi a lui Mitrea, şi a lui Orban, şi a mea au fost contracte cu aceste companii, care nu sunt portocalii, roşii sau galbene. Ele nu au neapărat culoare politică. Există regi şi ai băuturilor răcoritoare sau ai presei. Pot să vă spun că unele firme româneşti - nu vă spun care, am şi eu părerile mele - lucrează mult mai bine din toate punctele de vedere decât firmele străine. Când am mers pe şantierul de la Calafat-Vidin, pe toate utilajele s-a pus înainte de a veni noi un abţibild cu AZVI-VIMAC (firmele spaniole care fac lucrările), deşi ei nu au nici un utilaj. Am ochiul format şi mi-am dat seama. Avem colosal de multe firme din toate colţurile Europei, dovadă că le place aici. Şi să ştiţi că au creat anumite „apucături" în România mai intâi firmele străine, iar românii când au ajuns mai mărişori s-au luat după străini. Am avut o discuţie cu domnul comisar Hahn (austriacul Johannes Hahn, comisionarul pentru politici regionale - n.r.) şi i-am zis: înţeleg că avem o problemă din cauza corupţiei, dar şi noi suntem o bucăţică din UE, deci aveţi o problemă undeva în Uniune, veniţi să luaţi măsuri. De ce în România la 100 de licitaţii sunt 150 de contestaţii, iar în Austria la dvs., sunt două?". L-am întrebat ce firme sunt prezente în Austria şi mi-a zis că doar austriece, nu germane, nu maghiare, nu spaniole ca la noi. La noi vin toţi. I-am invitat pe cei de la UE să vină să organizeze ei licitaţiile, de la caiete de sarcini până la desemnare, şi apoi să ne povestească cum e cu contestaţiile şi corupţia sau cum este cu preţurile.

Aţi invocat recent constrângeri ale Comisiei Europene care obligă la taxarea autostrăzilor în România. O astfel de directivă a CE nu există. Cum explicaţi?

R.B.: În discuţiile din ultimele săptămâni, oficialii europeni au ridicat o nouă problemă, pe care ei o consideră importantă. Nu este o directivă UE, într-adevăr, însă noi trimitem la ei toate proiectele spre aprobare şi ei au dreptul să pună orice probleme. Avem trei porţiuni de autostradă în lucru către Constanţa şi două porţiuni la Arad, plus alte foarte multe porţiuni între Nădlac şi Sibiu în proces de aprobare, toate cu finanţări consistente din fondul de coeziune. Oficialii europeni ne-au spus că ne dau bani gratis de la contribuabilii UE, dar nu vor ca autostrăzile construite din aceşti bani să rămână neîntreţinute la nivel european. Cei care aprobă aceste cereri au spus: pe acestea trimise la noi, în valoare de 462 milioane euro, vi le aprobăm dacă faceţi o declaraţie publică prin care să anunţaţi că puneţi taxe şi folosiţi fondurile astfel strânse pentru întreţinere; ulterior aşteptăm şi o strategie completă în senul ăsta până la aprobarea următoarelor proiecte. Ideea că am putea să le spunem că o să luăm bani de la Ministerul Finanţelor să întreţinem autostrăzile ar fi fost neserioasă, deoarece de 20 de ani nu primim suficienţi bani. Sumele strânse din taxarea autostrăzilor vor fi folosite numai la întreţinerea autostrăzilor.

Va fi o concesiune a autostrăzilor existente? În ce fel?

R.B.: E posibilă varianta concesiunii serviciului de întreţinere a autostrăzii şi de colectare a taxelor, dar există şi alte variante. Putem face o licitaţie internaţională în care firma care câştigă să facă operarea şi reparaţiile, iar noi să le dăm banii. Există şi varianta în care concesionarul încasează tot, inclusiv veniturile de la staţiile de carburanţi sau restaurante, şi face întreţinerea autostrăzii,  iar noi îi dăm diferenţa dintre încasări şi un anumit nivel al veniturilor stabilit prin contract sau primim suma care depăşeşte acest nivel.

Veţi renunţa la rovinietă? In Europa nu prea există ţări în care să se plătească şi o vinietă pe drumuri naţionale şi o taxă pe autostrăzi. Excludeţi posibilitatea perceperii concomitente a acestora?

R.B.: Nu avem o decizie, nu am vreo anumită direcţie prestabilită. Vă garantez însă că nu o să facem un sistem care să nu mai existe nicăieri. Facem studii care vor fi gata în 3-6 luni şi care ne vor recomanda mai multe variante. Vom alege un sistem deja existent în Europa, dar adaptat la nivelul financiar din România, în care să nu inventăm nimic. Sistemul va presupune taxe plătite direct proporţional în raport cu timpul sau lungimea parcursă, deci nu pauşal din buget. Va fi simplu de folosit de către plătitori şi colectori. Eu ştiu că varianta dorită de toată lumea e să avem vreo 4.000 de km superîntreţinuţi şi să  nu plătim nicio taxă, dar aşa ceva nu se poate şi nu există nicăieri. Oricum, întreţinerea autostrăzilor se plăteşte şi acum, dar se plăteşte pauşal, de la buget, de către toţi românii: plătesc şi cei care folosesc autostrada şi cei care nu o folosesc şi nu o să o utilizeze niciodată - ceea ce este incorect.