Institutiile europene sunt cuprinse de febra reimpartirii puterii si influentei in perspectiva referendumului din 2 octombrie din Irlanda in chestiunea Tratatului de la Lisabona, referendum care, daca se incheie cu un vot pozitiv, va deschide calea in fata crearii unui post de presedinte al Uniunii Europene si a unuia de ministru de externe al UE. Simultan cu aceasta se va schimba si compozitia Comisiei Europene.

Romania este foarte implicata in negocierile din culise, intrucat cauta sa obtina portofoliul – extrem de important – al Agriculturii. In cazul in care irlandezii vor respinge inca o data Tratatul de la Lisabona, asa cum au facut-o si anul trecut, asta va pune capat pentru un timp nedefinit procesului de modificare a functionarii institutiilor europene. Tratatul de la Lisabona a fost deja aprobat de 24 dintre cele 27 de tari din UE, inclusiv de Romania. In Cehia si in Polonia, presedintii Vaclav Klaus si Lech Kaczynski au refuzat pana acum sa semneze documentul, asteptand rezultatul referendumului din Irlanda. Premierul Suediei, Fredrik Reinfeldt, a carui tara detine pana la sfarsitul anului presedintia rotativa a UE, a declarat deja ca Uniunea nu are un "plan B" in cazul in care irlandezii vor respinge din nou – si definitiv – tratatul. Paradoxul este ca Irlanda e una dintre tarile care au profitat cel mai mult, de-a lungul deceniilor, de mana financiara de la Bruxelles.

Populatia se teme insa ca o influenta prea mare a institutiilor europene va duce la cresterea impozitelor, la legalizarea avortului si a casatoriei intre homosexuali, sau la pierderea statutului de neutralitate al Irlandei, care nu e membra nici in NATO si nici in structurile militare incipiente ale UE. Respingerea Tratatului de la Lisabona ar insemna, de asemenea, ca UE nu se va putea dota cu cele doua posturi importante institutional, cel de presedinte si cel de ministru de Externe, care ar face UE mult mai vizibila pe plan international si care ar furniza pentru prima oara un raspuns faimoasei butade a fostului secretar de stat american Henry Kissinger: "Pe cine sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?".

Unul dintre cei mai ingrijorati pentru postul lor este actualul presedinte al Comisiei Europene, conservatorul portughez José Manuel Barroso, care candideaza pentru un nou mandat de cinci ani, avand pentru asta sprijinul unanim al celor 27 de capitale, dar care are impotriva sa o buna parte a deputatilor din Parlamentul European. Deputatii socialisti si ecologisti au anuntat deja ca reconfirmarea lui Barroso nu va fi automata si controversatul sef al Executivului european va fi amanuntit audiat de Parlament. Initial, data audierii a fost prevazuta pentru 16 septembrie, dar exista semne ca o buna parte a parlamentarilor ar dori sa amane audierea pana dupa referendumul irlandez din 2 octombrie. Desigur, daca referendumul va fi negativ, asta va face ca sansele lui Barroso de a ramane in functie sa scada enorm. Intr-un scurt interviu acordat R.l. la Bruxelles, Barroso se declara insa optimist si convins ca va ramane in functie.

José Manuel Barroso:"Comisarul pentru Agricultura poate lua masuri impotriva tarii sale"

» Romania libera:  Domnule presedinte, sunteti foarte criticat pentru felul in care obisnuiti sa treceti de la o ideologie la alta. Ati fost, de pilda, un partizan al principiilor neoliberale, in virtutea carora statul nu trebuie sa intervina in economie, pentru ca, mai recent, in urma crizei, sa deveniti brusc un aparator al "economiei sociale de piata" si al introducerii unui control asupra pietei. Nu credeti ca v-ati decredibilizat in acest fel? Cine este adevaratul Barroso?
Jose Barroso: Prezentand lucrurile astfel nu ajungem decat la o caricatura a Comisiei si a activitatii ei. Eu sunt pentru o economie de piata deschisa si competitiva. Nu impartasesc "fundamentalismul" pietei. Nu accept o dihotomie intre "piata", pe de o parte, si "social" pe de alta. Eu sprijin intru totul demnitatea si importanta serviciilor publice. Europa nu ar exista, insa, fara o economie de piata. Europa este cel mai mare exportator de pe planeta si, pentru a ne pastra rangul, trebuie sa fim competitivi. Secolul 21 va fi un secol al Europei. Trebuie sa stim sa ne utilizam forta "soft" de care dispunem. Avem, asadar, nevoie de o economie de piata pentru a putea lansa o noua mondializare. stiti, mondializarea nu este neaparat un lucru negativ. Oricum, ar trebui sa fim bucurosi ca am evitat o criza ca aceea din 1929.

» R.l.: O buna parte a deputatilor europeni, in primul rand socialistii si ecologistii, va sunt ostili. Exista chiar posibilitatea amanarii votului in privinta dumneavoastra. Considerati ca aveti in continuare o pozitie solida?
Jose Barroso: In ce ma priveste, eu sunt gata sa fiu audiat. Daca Parlamentul e gata, atunci si eu sunt gata. Oricum, am fost ales de Consiliul European, de cele 27 de guverne. Nu exista nici un alt candidat serios.

» R.l.: Ba da, exista fostul premier belgian, eternul joker Guy Verhofstadt.
Jose Barroso: O, nu, el nu intra la socoteala aici.

» R.l.: In privinta compozitiei viitoarei Comisii, credeti ca Romania are sanse de a obtine portofoliul Agriculturii? Se stie ca Romania ar dori foarte mult sa-si plaseze un om intr-o asemenea pozitie.
Jose Barroso: E prea devreme sa discutam compozitia viitoarei Comisii. Mai intai trebuie ales si numit presedintele Comisiei. Oricum, Comisia nu reprezinta statele membre. Comisarii nu sunt trimisi ai statelor lor. Un comisar european, mai ales daca detine un portofoliu atat de important cum e Agricultura, se vede fortat de multe ori sa ia masuri impotriva tarii sale de origine.

Bani pentru Uniunea Europeana, direct de la cetateni