Szegedi Csanad este eurodeputat din partea Jobbik, formaţiune de extremă dreapta care la alegerile din 2009 a obţinut trei mandate de europarlamentar, iar în primăvara acestui an şi-a adjudecat 47 de mandate în Legislativul de la Budapesta, cu 16,67% din voturi. Recent, eurodeputatul Csanad şi-a deschis la Târgu-Mureş propriul birou, iar zilele trecute a înfiinţat Cercul de Prieteni Jobbik din România.

Într-un interviu acordat României Libere, Szegedi Csanad explică rolul Cercului Jobbik: va funcţiona ca un instrument pentru obţinerea autonomiei teritoriale a maghiarilor în Transilvania, dar şi ca pârghie prin intermediul căreia Jobbik va pune presiune pe UDMR şi PCM pentru a rezolva problemele etnicilor maghiari. Mai mult, membri ai Cercului de Prieteni Jobbik ar putea candida şi ca independenţi la viitoarele alegeri locale din ţara noastră.

Aţi înfiinţat Cercul de Prieteni Jobbik la Târgu-Mureş. Care este scopul şi cum le răspundeţi celor care spun că este, de fapt, o exportare a Gărzii Maghiare din Ungaria, după interzicerea ei?

Szegedi Csanad: Garda Maghiară şi Cercul de Prieteni Jobbik sunt două organizaţii diferite. Garda Maghiară are deja organizaţie aici, în Transilvania - Garda Secuiască. Cercul de Prieteni Jobbik este o organizaţie independentă şi, practic, înseamnă o lărgire a Partidului Jobbik.

Spuneaţi că membrii Cercului vor avea legitimaţii de membri de partid şi vor plăti chiar şi o cotizaţie. Mizaţi inclusiv pe voturile lor la viitoarele alegeri din Ungaria?

S.C.: În cazul în care persoanele ce vor intra în acest Cerc Jobbik vor avea şansa şi posibilitatea să voteze, pentru că în momentul de faţă nu o au, atunci cu siguranţă ne aşteptăm. O să decidă ei ce vor vota, dar, desigur, ne aşteptăm să prefere Partidul Jobbik. Scopul nostru nu este acela de a aduna voturile acestor persoane, ci mai degrabă să dinamizăm viaţa politică de aici.

Totuşi, începând cu 1 ianuarie 2011, maghiarii din Transilvania, dacă vor obţine dubla cetăţenie, ar putea primi şi dreptul de vot.

S.C.: Numai în cazul în care vor avea reşedinţa în Ungaria.

Aţi vorbit mult despre dinamizarea vieţii politice a maghiarilor din România. Cum urmează să faceţi acest lucru?

S.C.: După părerea mea, conducerea UDMR nu reprezintă în totalitate interesele maghiarilor, iar în ceea ce priveşte PCM (Partidul Civic Maghiar - n.r.), constatăm acum o anumită plafonare a politicii celor ce îl conduc. Mă dezamăgeşte faptul că aceste două partide se confruntă mereu unul cu celălalt. Ceea ce încercăm noi este să le arătăm acestor două partide, PCM şi UDMR, să se orienteze nu în direcţia în care se confruntă mereu, ci mai degrabă să se ocupe cu destinul maghiarilor din Transilvania. Apoi, avem o serie de sarcini şi obiective, printre care aş aminti autonomia teritorială, limba oficială, dar şi alte interese care trebuie realizate împreună cu românii, cum ar fi îmbunătăţirea siguranţei publice, reducerea criminalităţii în rândul comunităţii rome, crearea unor locuri de muncă, lupta împotriva corupţiei şi, dacă vorbim despre politici locale, atunci ne-am dori ca Tg. Mureş să devină un pilon al politicii şi al democraţiei maghiare. Noi dorim să reprezentăm interesele comunităţii maghiare în mod hotărât şi chiar radical, dar cu o condiţie: convieţuirea paşnică între români şi maghiari să se menţină.

Apropo de obiectivele pe plan local şi cele privitoare la autonomie. De ce credeţi că aţi fi luaţi în seamă de politicienii din Mureş şi din Târgu-Mureş atâta vreme cât, aşa cum spuneaţi, sunt în conflict chiar politicienii maghiari din Transilvania? Totodată, care este strategia Jobbik pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc?

S.C.: Eu sunt convins că autonomia nu ar fi doar în interesul maghiarilor de aici, ci şi în interesul românilor. Dacă există dorinţă în acest sens, sunt convins că şi politicienii se vor ocupa de această problemă şi, dacă acest deziderat al comunităţii se manifestă şi asupra politicii, în sensul că va juca un rol de presiune asupra politicienilor, sunt convins că aceştia nu vor rămâne indiferenţi faţă de această problemă. E cunoscut faptul că aici, în judeţul Mureş sau în regiunea Mureş, a mai existat autonomie şi a existat convieţuire paşnică între români şi secui, deci acest lucru nu ar fi ceva nou. Noi putem să fim de acord cu declaraţiile sau afirmaţiile făcute de domnul Tökés László, prin care spunea că secuii pot ieşi în stradă, dar numai prin metode paşnice, dar oamenii de aici vor trebui să decidă în acest sens.

Revin totuşi asupra problemelor locale, cum ar fi impunerea unor puncte de vedere în legătură cu Tg. Mureşul în faţa politicienilor locali. Cum se va realiza, în condiţiile în care UDMR este în conflict cu PCM, dar şi cu partidele româneşti? Cum poate Jobbik să impună luarea unei măsuri în favoarea ungurilor din Târgu-Mureş?