Faceţi o analiză genetică?
N.D.: Nu, e un exerciţiu istoric. De la Basarab întemeietorul până la Mircea cel Bătrân, conducătorii noştri au fost dintr-o bucată. După aceea, de la fiul său ilegitim Radu Prasnaglava (prasnaglava înseamnă prostul satului, nume dat probabil de boierii care ar fi vrut să continue lupta cu turcii), liderii noştri au stat cu fundul în două luntri. Politica României a fost dusă de domnitori care se schimbau mereu, dar în acelaşi timp cu putere egală, şi de gaşca marilor boieri, ce erau câteva zeci de familii, care au acaparat tot mai multe pământuri, inclusiv prin căsătorii între ei. Boierii erau de două feluri: unii care mizau pe ajutorul creştin, Ungaria, Austria, în lupta cu turcii, şi ceilalţi care erau mai cuminţi şi care ziceau: puterile creştine nu ne ajută cu adevărat, sau când ne ajută vor să ne mănânce, pe când otomanul îşi ţine cuvântul, nu vine cu moschei, ne lasă boieriile noastre, ne lasă biserica noastră. Această parte era majoritară. Clasa politică românească a căpătat deci un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în două luntri.
Acesta e tiparul liderului român?
N.D.: Da, a rămas până astăzi. Clasa noastră politică se poartă de parcă ar fi descendentă din marii boieri.
În acest moment, România nu mai are nici un obiectiv naţional, a intrat în NATO şi în UE şi se poartă ca un pensionar fără perspective. Care ar putea fi următoarea ţintă?
N.D.: Dacă aş fi avut cu 20 de ani mai puţin, aş fi candidat la preşedinţia ţării şi primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui să fie principala ţintă a României, apoi să reuşim să ne impunem în UE.
CV: Neagu Djuvara (94 de ani)
1937 - licenţiat în Litere la Sorbona;
1940 - doctor în Drept la Sorbona;
1941 - elev-ofiţer de rezervă în campania din Basarabia, rănit la Odesa;
1944, 23 august - este trimis curier diplomatic la Stockholm;
1947-1961 - secretar general al „Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români", la Paris; colaborator la Radio Europa Liberă;
1961-1984 - consilier diplomatic şi juridic al Ministerului Francez al Afacerilor Străine în Republica Niger;
1972, mai - doctorat de stat (docenţă) la Sorbona, cu o teză de filosofie a istoriei;
1975 - publică „Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée de civilisations", Mouton, Paris - Haga (carte premiată de Academia Franceză);
1989 - „Le Pays Roumain entre Orient et Occident: les Principautés danubiennes au début du XIXe siècle", Publications Orientalistes de
France, Ed. Humanitas;
1999 - „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri", Ed. Humanitas;
1999 - „Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor", Ed. Humanitas;
2001 - „Cum s-a născut poporul român", Ed. Humanitas;
2001 - „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii", Ed. Humanitas;
2003 - „De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul", Ed. Humanitas;
2004 - „Scrisorile spătarului Nicolae Milescu", roman, Ed. Humanitas;
2004 - „Există istorie adevărată?", Ed. Humanitas;
2005 - „Amintiri din pribegie", Ed. Humanitas;
2007 - „Thocomerius - Negru Vodă. Un voievod cuman la începuturile Ţării Româneşti", Ed. Humanitas;
2008 - „Războiul de 77 de ani şi premisele hegemoniei americane", Humanitas;
2009 - „Amintiri şi poveşti mai deocheate", Humanitas
2010 - „Ce-au fost boierii mari în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor", Humanitas.
"Clasa politică românească a căpătat un fel de atavism de a fi mereu cu fundul în două luntri."
"Dacă aş fi avut cu 20 de ani mai puţin aş fi candidat la preşedinţia ţării şi primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui să fie principala ţintă a României, apoi să reuşim să ne impunem în UE."









