14.6 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăSpecialDumitru Dobrev, candidatul USB pentru Primăria Sectorului 4: Suntem ca o rândunică...

Dumitru Dobrev, candidatul USB pentru Primăria Sectorului 4: Suntem ca o rândunică dar care nu face primăvară

Candidatul USB pentru Primăria Sectorului 4 este avocatul  Dumitru Dobrev, vechi luptător, alături de organizațiile societății civile, în procesele contra statului.

Deși a câștigat câteva procese importante, Dumitru Dobrev este realist: “Dacă nu vom câștiga funcția de primar, o să facem opoziție la baionetă, în Consiliul Local”.

R.L: De ce candidați?

Eu am lucrat toată viața, până acum, în domeniul privat. Nu m-am văzut niciodată lucrând în administrație.  Am o colaborare cu jumătate de normă la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Dar de acolo câștig 800 de lei pe lună. Vă dați seama că nu stau în banii ăia. Eu sunt vechi activist în dosarele cu Roșia Montană, acolo mi-am făcut eu ucenicia în materie de ONG-uri. Acum candidez  pentru că mi-am dat seama, și cu ajutorul lui Nicușor Dan, că făcând profesia asta de avocat pentru ONG-uri, luptându-te pentru Roșia Montană, pentru Piața Matache, din când în când ai câte o victorie punctuală în Justiție, împotriva sistemului. Sistemul merge ca un buldozer. Tu, din când în când, îi mai bagi câte o cheie franceză,  îi strici angrenajele din cutia de viteze. Sistemul se oprește un pic, apoi pornește din nou. Că nu reușești ușor să schimbi o țară de felul acesta, post-sovietică. Puricele și elefantul, cam acesta e raportul de forțe.  Mai sunt 200 – 300 de oameni în Justiție și la DNA care-și fac treaba. Te nimerești la unul dintre ei și mai câștigi un dosar. Suntem ca o rândunică dar care nu face primăvară. De aceea, împreună cu Nicușor Dan, am văzut că asta e singura cale de a face diferența, ca să ieșim din paradigma lui “a furat el, dar a făcut și pentru noi ceva”. Tot am fost prin parcuri, prin Sectorul 4. Și oamenii ne-au spus de la obraz: “Noi n-avem garanția că, dacă o să veniți voi, de la USB, n-o să furați. Poate o să vă umpleți buuznarele și n-o să faceți nimic. Pe Piedone l-am văzut și în zăpadă la șase dimineața.  Băncuțele și gărdulețele astea le-a pus pentru noi, a schimbat și bordurile”.

Acum, după ce am văzut și noi raportul Curții de Conturi, ne gândim că prețurile acelea uriașe or fi ascunzând și ceva comisioane.  Poate peste trei – patru ani ne va spune DNA dacă au fost sau n-au fost comisioane. Omul de rând vede doar că s-a făcut “ceva” în sector, și-atunci nivelul lui de așteptare este foarte mic. Iar acest gen de oameni face diferența la vot.

Dar dacă a reușit Iohannis în Sibiu, înseamnă că se poate. Adică să faci lucruri importante, să nu pui mâna deloc, să nu faci licitații trucate, să nu existe firme de partid abonate care să ia caimacul din toate lucrările publice. Încercăm să câștigăm alegerile, dacă vom putea. Dacă nu, o să facem opoziție la baionetă, în Consiliul Local. Noi avem mai multe scopuri. Scopul principal este să câștigăm alegerile, dar avem și un scop de avarie. Trebuie să fim cu picioarele pe pământ.

R.l: Aveți un motto?

Da, îl găsiți și pe blogul meu:  “Lex anima rei publicae est”. Legea este sufletul  Republicii.

R.l: Ce studii aveți și cum credeți că vă vor ajuta în activitatea de primar?

Am intrat la facultate în anul 1988, când se intra la facultate  pe bune.  Am absolvit Institului Agronomic din Iași – Facultatea de Horticultură. Am terminat în 1993. În 1994 am făcut și Dreptul, tot la Iași, să fiu și eu intelectual, că fetele făceau glume pe socoteala noastră, a inginerilor. Mama era profesoară de română. Am învățat istorie, am învățat gramatică și am intrat la Drept. După aceea, prin 2002 –  2003, niște prieteni m-au întrebat “Ce faci tu acolo la Iași? Mănânci o pâine de asistent universitar? Vino la București, aici se face avocatură”.

Eu voiam să ajung la Înalta Curte de Casație, unde sunt marile dosare – așa gândeam eu atunci, cu mintea mea de provincial. Am început prin a mă angaja la diverse firme de avocatură și voiam dosare mari, dar nu puteam să le am. Mi-am făcut ucenicia prin firme de avocatură dar m-am străduit să mențin și dosarele cu ONG-uri, pro bono, cu acordul șefilor mei. Pentru că, la început, ești  un negru pe plantație, șeful îți alocă niște dosare iar tu trebuie să performezi. În 2012 am decis că am suficientă credibilitate ca să plec de la stăpân și să-mi fac firma mea. Așa mi-am deschis propriul cabinet de avocatură.

R.l: Care a fost primul loc de munca și ultimul sau cel actual?

Primul loc de muncă a fost între cele două facultăți (1993-1994), suplinitor de limbi străine (franceză-engleză) la clasele primare și la gimnaziu. În prezent sunt cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și avocat fondator al unei firme de avocatură, pe care am înființat-o în 2012, alături de doi prieteni.

R.l: Care este cea mai importantă realizare din viata dumneavoastră?

Profesional, cred că cea mai mare reușită și cea mai apropiată sufletului meu este obținerea sentinței de anulare a certificatului de descărcare de sarcină arheologică nr. 4/2004 privind Masivul Cârnic de la Roșia Montană, emis prin ordin de Ministrul Culturii în mandatul lui Răzvan Theodorescu, sentință câștigată la Curtea de Apel Brașov în 2007. Pe înțelesul tuturor, Ministerul Culturii a decis atunci că Masivul Cârnic nu mai prezintă vreun interes arheologic și, prin urmare, se poate face exploatare minieră acolo. Noi am demonstrat în instanță că nici vorbă de așa ceva, fusese cercetată o parte de doar 2 la mie din suprafața pe care pretindea ministerul că se făcuse cercetarea. Instanța a anulat ordinul Ministrului Culturii, iar Masivul Cârnic, cu galeriile lui romane unice, a rămas monument istoric. De altfel, însuși faptul că alături de oamenii dedicați, reuniți în Campania Salvați Roșia Montană, am reușit să ținem pe loc o companie fără scrupule care a propus un proiect profund nociv, de minerit cu cianuri într-un loc simbolic pentru România, este o reușită. Nu încă definitivă, încă ne judecăm pe multe fronturi…

R.l: Care este cea mai gravă problemă identificată în sector?

Sectorul 4 are cel mai mic buget din toate sectoarele bucureștene. Pentru a realiza cât mai multe proiecte prioritare, ar trebui făcut un plan pe termen mediu pentru revitalizarea economică a zonei industriale din sudul sectorului 4, concomitent cu reducerea birocrației și informatizarea administrației locale. Altfel spus, trebuie inițiate proiecte pentru ca Berceniul trebuie să înceteze să fie un cartier-dormitor, așa cum a fost gândit în anii 1970. Trebuie identificate niște zone cu potențial de atragere a investițiilor (de exemplu: zona Metalurgiei) și acordate facilități,  astfel încât să se creeze un pol economic creator de locuri de muncă bine plătite așa cum este în nord unde este concentrată industria IT. Pentru a reuși aceasta, ar trebui implicate atât Primăria Sectorului 4, cât și Primăria Generală, poate chiar Departamentul pentru IMM-uri din Ministerul Economiei, Comerţului și Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

R.l: De ce credeți că predecesorii dumneavoastră nu au făcut mai multe pentru sector?

În general, administrațiile bucureștene se rezumă la a trata punctual problemele curente, fără a avea o viziune de dezvoltare pe termen lung. De altfel, nici măcar pe termen scurt n-o au, doar în fiecare an ne prinde iarna pe nepregătite…

R.l: Care este cel mai important proiect pe care vreți să îl implementați în mandatul dumneavoastră ?

Primul este lansarea unui concurs internațional de arhitectură și urbanism pentru punerea în valoare a Deltei Văcărești și a zonei adiacente. Spațiul natural trebuie protejat, amenajat și valorificat prin introducerea lui într-un circuit de zone turistice, ceea ce ar da și ocazia dezvoltării în proximitatea lui a unui complex sportiv-recreativ.

Cel de-al doilea proiect se referă la o problemă recurentă în Sectorul 4, care poate părea minoră, dar care este extrem de supărătoare când se întâmplă: la fiecare ploaie mai consistentă, zona Pasajul Unirii (care nu este în sectorul 4) Tineretului -Timpuri Noi – Șincai se inundă, se blochează circulația și nu este vorba de 10 centimetri de apă! Trebuie o analiză consistentă împreună cu Primăria Sector 3, Primăria Generală și Apa Nova pentru a vedea ce lucrări trebuie făcute, pentru a mări capacitatea de captare și drenare a apei pluviale în zonă.

R.l: Ați studiat proiectele contracandidaților?  De care dintre ei vă temeți?

În general, proiectele contracandidaților mei la primăria sectorului 4 se axează pe anveloparea blocurilor. Acest program este util și îl voi continua și eu dacă voi ajunge primar, dar fără licitații dedicate și fără firme căpușă. Dacă se poate, voi avea în vedere accesarea unor fonduri europene și de la Guvern pentru aceste anvelopări pentru a scădea presiunea pe bugetul Sectorului 4.

R.l: Cât de important este sprijinul unui partid politic? Ați candida ca independent?

După cum știți, Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul, din partea căreia candidez, a fost surpriza alegerilor din 2012, când a candidat independent. Am încercat, toți cei care i-am fost alături lui Nicușor atunci, să învățăm din acea experiență. Toată lumea a remarcat în 2012 că puțin i-a lipsit lui Nicușor să intre în Consiliul General, însă dacă ar fi candidat pe o listă de partid, același număr de voturi ar fi permis accesul în CGBM pentru 5 consilieri. Anul trecut, am început să lucrăm la această construcție, Uniunea Salvați Bucureștiul, cu care acum candidăm la toate sectoarele, la Primăria Generală și la Consiliul General. Încercăm să deomnstrăm astfel un pragmatism și-o capacitate de organizare pe care unii cred că nu le-am avea.

Utilitatea unei organizații de partid s-a dovedit din plin în această precampanie: deși am pornit la strângerea semnăturilor din timp, cu ajutorul unei firme de promoteri, care asigura prezența la corturi pe timpul zilei, curând ne-am dat seama de lipsa de eficiență a acestei abordări și atunci toți am început să strângem semnături, să cerem ajutor prietenilor, să ieșim în parcuri seara și în weekend. Cine nu a avut o organizație bine pusă la punct și suficient de numeroasă și de dedicată, nu a strâns semnăturile. Mă refer la partidele nou înființate, nu la cele vechi.

R.l: Ce obiective turistice din sector ați promova în fața turiștilor?

Delta Văcăreștilor, despre care am amintit deja, este primul dintre ele.

Alt obiectiv cunoscut din Sectorul 4 este Casa Tudor Arghezi de pe Strada Mărțișor, un loc celebru în cultura română, de care se leagă viața marelui poet român din secolul al XX-lea și care are potențial pentru a deveni un punct de atracție al Bucureștiului. Din păcate, este în același timp un loc periclitat de Planul Urbanistic Zonal "Str. Prinosului, nr. 13-15-17-19" recent aprobat de CGMB. Dacă voi ajunge primar, voi face tot ce este posibil pentru a împiedica obținerea unor autorizații de construire pentru blocuri de 11 etaje lângă Casa Arghezi, în baza acestui PUZ.

R.l: Ce soluție aveți pentru lipsa locurilor de parcare?

Prima soluție este stoparea risipei banului public. Nemaicumpărând crizanteme cu 210 lei firul (așa cum a arătat Curtea de Conturi), vom avea bani și pentru a începe măcar un program de realizare de parcări. Aș vrea să facem parcări subterane dacă vom identifica resurse bugetare mai consistente, iar dacă nu, supraterane.

R.l: Ce propunere aveți pentru a avea un sector mai curat?

Sectorul 4 are un contract din 1999 cu REBU, care expiră în 2017 (prelungit prin mai multe adiționale). La expirarea acestuia, voi organiza o licitație cât mai transparentă, cu termene generoase, în care vor avea șanse reale toate firmele din domeniu și voi avea în vedere, la redactarea caietului de sarcini, un sistem de management integrat al deșeurilor pentru sectorul 4 bazat pe HCGMB nr. 82/2015, cu accent pe colectarea selectivă, începând de la cetățean până la rampele ecologice de depozitare. Bineînțeles că toate aceste rampe ar trebui să dețină autorizație integrată de mediu.

R.l: Cum va gândiți să îmbunătățiți protecția locuitorilor din sector?

În zonele defavorizate și cu infracționalitate ridicată trebuie să sporim prezența poliției locale și să instalăm mai multe camere de supraveghere. Totodată trebuie conceput și aplicat un plan concret de incluziune economică si socială pentru oamenii din aceste zone, întrucât măsurile de ordin punitiv singure nu dau rezultate.

R.l: Ce părere aveți despre  construirea unei moschei în București?  Dar Catedrala Neamului  credeți că este necesară?

În privința moscheii, sunt total de acord cu punctul de vedere exprimat de Nicușor Dan. Va trebui elaborat un PUZ pentru terenul pe care se va ridica moscheea, PUZ care va trebui supus dezbaterii publice, și cetățenii vor spune dacă sunt sau nu de acord, în cadrul acestei dezbateri. Bineînțeles că vom ține cont de opinia majorității.

Nu suntem, de principiu, contra Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales că și în perioada interbelică s-a vorbit de acest proiect, dar personal nu văd de ce ar trebui  să aibă asemenea dimensiuni colosale și nici nu mi se pare că a fost ales cel mai inspirat proiect arhitectonic pentru realizarea acesteia.

R.l: Vă temeți de DNA? Aveți vreun dosar?

Am lucrat toată viața în domeniul privat, iar ca avocat, nu am afaceri cu statul, așa că nu am de unde să am vreun dosar. Noi, cei din Uniunea Salvați Bucureștiul, venim la primărie pentru a completa munca DNA. DNA-ul face curățenie, dar nu este de ajuns, fără măsuri profilactice nu se poate. Noi vrem să aducem oameni competenți, care să arate că se poate să avem o administrație profesionistă și necoruptă. Știu că lumea este în așa măsură de dezamăgită de politicieni, că nici nu mai stă să te asculte când spui că tu ești om onest și nu furi și că, mai mult, vrei să oprești hoția. Dar noi, candidații USB, suntem toți oameni care am demonstrat că ne pasă de problemele comunității și am acționat pentru binele comun fără a avea vreo funcție publică: pentru patrimoniul Bucureștiului, pentru protejarea intereselor unor comunități de cetățeni afectați de proiecte de urbanism ilegale, cum se întâmplă în Parcul Lumea Copiilor din Sectorul 4, sau în cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi, în Sectorul 1.

R.l: Ați luat vreodată mită? Dar ați dat?

În afară de o ciocolată dată la medic sau de un drum “cu nașul” în studenție, nu. Cât despre luat mită, nici vorbă.

R.l: Puteți fi șantajat cu ceva?

Mă îndoiesc.

R.l:  Ce avere aveți?

Un apartament cu trei camere (neplătit integral) în cartierul Tineretului. În weekend, folosesc o mașină a biroului – o Dacie Logan din 2006. Din cauza traficului din București, merg mult cu metroul, pentru că în meseria mea contează foarte mult punctualitatea și, în plus, nu sunt genul care folosește mașina ca marker al statutului social. În rest, am hobby-uri necostisitoare: călătorii spre destinații ușor accesibile, cărți, filme, concerte de jazz și muzică clasică.

R.l: Ce intrebare lipseste din acest interviu ?

Întrebare: Are partidul dvs un plan pentru gestionarea animalelor fără stăpân?

Răspuns: Da, este un plan bazat în principal pe adopție și sterilizare. Și nu este unul “din cărți”, un plan teoretic, altfel spus. Mulți dintre membrii USB avem animale adoptate, cum este și cazul pisicii mele, de “rasă maidaneză”, pe care a adus-o acasă soția mea în iarna 2012. Am sterilizat-o la puțin timp după ce a venit la noi. Zic asta pentru a reveni la planul USB pentru animalele fără stăpân: știm astăzi că sursa principală a animalelor fără stăpân de pe stradă, căței sau pisici, sunt animalele cu stăpân nesterilizate și abandonul puilor nedoriți. Trebuie să începem de la educație, deci, ca în multe alte cazuri…

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Asigurări de sănătate: despăgubirile cresc cu 27% în 2023, potrivit UNSAR

Românii au accesat anul trecut, în baza asigurărilor voluntare de sănătate, servicii medicale în valoare de 458 milioane lei. Cifra este în creștere cu...

Ucraina a conceput un submarin electric ce va putea lansa torpile

Inginerii ucraineni dezvoltă un nou submarin care poate lansa torpile, potrivit Kyiv Post, conform monitorulapararii.ro. Ambarcaţiunea, cunoscută sub numele de „Kronos", a fost testată cu...

Clotilde Armand vrea blocuri pe spațiile verzi de lângă Lacul Băneasa. Nicușor Dan închide ochii la PUZ-ul fostei colege de partid

Informații despre un plan urbanistic zonal (PUZ) dat de Primăria Sectorului 1, prin care se aprobă construirea de blocuri pe un spațiu verede, în...
Ultima oră
Pe aceeași temă