Aproape o treime din terenul arabil al României este vândut către străini, este estimarea organizaţiilor din agricultură. Fermierii locali au declanșat o campanie de strângere de semnături prin care doresc declararea pământului agricol drept patrimoniu naţional, astfel încât străinii să nu-l mai poată cumpăra. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a arătat într-un interviu pentru „România liberă“ că o astfel de iniţiativă nu poate fi aplicată, dar a anunţat că unele reguli noi vor fi totuși introduse.
Se vorbește în România foarte mult despre ceea ce ar putea fi o problemă strategică pentru ţara noastră, care este graniţă NATO: în estul Moldovei, omul de afaceri Adrian Porumboiu a deţinut câteva zeci de mii de hectare de teren agricol, care ar fi acum controlate de un personaj cu rădăcini în Rusia. Este aceasta o motivaţie strategică pentru care ar putea fi valabilă și viabilă o iniţiativă (inclusiv legislativă) de limitare sau condiţionare a vânzării terenurilor la străini?
Achim Irimescu: Sper să nu se ajungă până acolo. Cunosc destul de bine situaţia domnului Porumboiu. La Bruxelles, am fost rugat să văd despre ce e vorba. Agenţia de Plăţi (APIA) a făcut, să spunem, o eroare, în opinia mea. Am consultat și Comisia Europeană, pentru că el a avut o eroare în declarare…
La TVA?
A.I: … nu, este altceva. La 600 W (n.n.: putere consumată), domnul Porumboiu a uitat să scoată din sistem 20-30 W/an. APIA i-a extins penalizarea. Pe vaci nu l-a penalizat, dar l-a penalizat pe cele 46.000 ha. Dânsul ne-a dat în judecată, are să recupereze 17 milioane de euro până acum și sigur că, practic, asta l-a trimis în faliment și a fost obligat să găsească o soluţie. Zilele trecute, mi-a explicat că, de fapt, afacerea cu străinul nu s-a perfectat și reintră în posesie. Mai avea de primit subvenţia pe 2015 și s-a rezolvat. Practic, primește banii de drept, cred că nu va avea nici o problemă. Sigur, a fost deja afectat de neluarea acelor 17 milioane de euro, dar, dacă reușim să îndreptăm situaţia și nu așteptăm până se definitivează procesul (pentru că poate să dureze ani de zile), la prima înfăţișare el a câștigat cu APIA. Curtea Europeană de Conturi a găsit că scosese din sistem câteva vaci, dar de la câteva vaci… să-l penalizezi cu 17 milioane de euro mi se pare de domeniul absurdului.
Profesorul Avram Fiţiu de la Cluj afirmă că proprietarii de mari terenuri agricole produc sărăcie și nu acesta e modelul economic de urmat de către România, ci cel belgian, bazat pe ferme familiale. Care e punctul dumneavoastră de vedere?
A.I: Ştiţi cum este situaţia în România. Avem o agricultură bipolară, cu ferme mici, mijlocii și mari. Fiecare are rolul ei și cred că e hazardat să spunem că fermele mari distrug. Fermele mari aprovizionează piaţa. Vrem, nu vrem, în supermarketuri avem produse realizate în fermele mari, ce respectă niște standarde europene. Eu n-aș trece așa de tare în extrema cealaltă. Cele mai eficiente sunt fermele mari, aceasta e situaţia. România a făcut o mare eroare: în Cehia persistă și acum cooperativele, și în Ungaria, și în alte părţi, li se putea da terenul și să rămână în cooperativă, aveau tractoare. Așa, am separat mijloacele de muncă de teren și, unde am dat terenul înapoi, ţăranii n-au fost în stare să mai supravieţuiască, pentru că n-au avut cu ce lucra pământul.
Este bine să se introducă condiţionări de tip filtru la achiziţionarea de terenuri în scopuri comercial-agricole? De exemplu, că n-ai voie să transformi terenul agricol (extravilan) în intravilan.
A.I: Eu am avut o discuţie, când eram secretar de stat, în anul 2012 sau 2013, pe proiectul de lege de la vremea respectivă, la Comisia Europeană. Comisia Europeană mi-a spus: „Puteţi adopta anumite limitări, cu condiţia să aveţi niște obiective clare, pe care să le atingeţi, aplicând legea respectivă“.
Obiective de politică agricolă.
A.I: Naţionale. Sigur.
Se vehiculează tema declarării terenurilor agricole ca patrimoniu naţional. Unele iniţiative se referă la trecerea aserţiunii în Constituţie. Altele se axează pe ideea “să nu ne cumpere străinii pământul”, iar altele pe motivaţii economice și strategice. Care e poziţia dv.?
A.I: Avem un proiect de lege, pe care o să-l punem în consultare curând, ce are câteva prevederi. De exemplu, cine vrea să cumpere extravilan trebuie să facă dovada că are cunoștinţe, că practică agricultura de cel puţin cinci ani și are rezidenţa acolo unde vrea să cumpere terenul.
Indiferent de cetăţenie.
A.I: Absolut, indiferent de cetăţenie. Nu putem face discriminare. România este parte a Uniunii Europene. Avem pe Agricultură alocate 20 de miliarde de euro bani europeni, pe exerciţiul financiar 2014–2020.
Explicit, deci: pământul, în România, trebuie sau nu să fie declarat prin Constituţie patrimoniu naţional?
A.I: Chiar și premierul a spus că pământul are un rol mai complex, pentru că reprezintă patrimoniu naţional și atunci trebuie să fim mai atenţi cum gestionăm această resursă.
