Gelu Voican Voiculescu, omul care a stat alături de Ion Iliescu din primele zile ale Revoluţiei, şi care a executat „chirurgical" treburile murdare ale noii puteri, inclusiv îngroparea celor două cadavre ale dictatorilor, explică, în interviul acordat României Libere în ce a constat colaborarea sa cu Securitatea, relaţia sa cu Gregorian Bivolaru, liderul grupării MISA, dar şi de ce ţine încă la secret detalii esenţiale din trecutul său colaboraţionist.
Gelu Voican Voiculescu mai povesteşte că a ales la întâmplare suma pe care o cere acum statului român în contul represaliilor la care susţine că a fost supus de regimul comunist. Potrivit CNSAS, Voican Voiculescu a avut mai multe nume conspirative - Călugărul, Viorel şi Virgil.
De ce aţi cerut abia acum despăgubiri de la statul român pentru represiunile la care spuneţi că aţi fost supus între 1965 şi 1989?
G.V.V.: N-aş putea să vă spun. Prima dată când am aflat despre această posibilitate a fost la cazul Ion Diaconescu. Foarte târziu, am aflat că, pe lângă simpla detenţie, se acordă despăgubiri şi pentru măsuri administrative care au avut o motivaţie politică. Iar eu, de exemplu, nu am fost exmatriculat din facultate în anul 1959 pentru că nu învăţam bine sau pentru că nu veneam la cursuri, ci efectiv din motive politice. Eu am pierdut un an şi am fost obligat să lucrez în producţie în urma acestei măsuri administrative. În afară de asta, am fost supravegheat cu tehnică operativă, cu microfoane în pereţi, în casă. Am avut violată intimitatea timp de 24 de ani. Eu consider că trebuie să fiu despăgubit pentru acest lucru. În raport cu prejudiciile aduse altora, ale mele sunt mai puţin grave. Dar sunt, totuşi. De aceea am şi cerut o sumă rezonabilă.
Aţi fost acuzat de-a lungul timpului de colaborare cu Securitatea. Acest lucru pune sub semnul întrebării legitimitatea cererii dumneavoastră. Sau speraţi că această acţiune va înlătura suspiciunile legate de colaborare?
G.V.V.: Categoric le va înlătura. Eu am depus deja 72 de piese (documente - n.r.) în privinţa asta. În ceea ce priveşte cealaltă problemă, nu planează suspiciuni. Pur şi simplu CNSAS-ul
mi-a eliberat o adeverinţă de necolaborare şi două persoane, un revoluţionar de la Timişoara pe care nu-l cunosc personal, Marius Mioc, a intentat proces CNSAS-ului, cerând schimbarea adeverinţei şi Gregorian Bivolaru, care s-a simţit vizat.
Şi fostul ofiţer de Securitate, Liviu Turcu, dar şi scriitorul şi disidentul Paul Goma v-au acuzat că aţi colaborat cu Securitatea.
G.V.V.: Nu ştiu nimic despre aşa ceva. În procesul cu CNSAS-ul nu sunt acuzaţii din partea lor. Eu sunt intervenient în procesul acesta. În cazul că ar fi existat dubii că aş fi fost colaborator, CNSAS dădea dosarul în justiţie şi tribunalul hotăra dacă am fost sau nu colaborator. CNSAS a considerat că n-am fost colaborator şi mi-a dat adeverinţă. Pentru că în cele 30 de zile în care a fost afişată adeverinţa asta s-au găsit două persoane care să conteste şi să dea în judecată, dosarul meu va fi examinat, filă cu filă, de către instanţă. Şi instanţa se va pronunţa dacă rămâne valabilă adeverinţa de necolaborare sau dacă o s-o convertească în contrariul ei. Şi atunci se va lămuri totul. Dar în chestiunea că am făcut puşcărie nu mai este nici un fel de dubiu. Am sentinţe, am documente.
Represiunea la care spuneţi că aţi fost supus pare contrazisă de tonul pe care l-aţi afişat în notele date despre Gregorian Bivolaru. Le faceţi reproşuri ofiţerilor de Securitate şi le spuneţi că aţi fi fost „mai plăcut impresionat de mai multă detaşare în atitudine şi comportare" din partea lor. Cum de vă permiteaţi un asemenea ton?
G.V.V.: Nu discut acum chestiunea asta. Dacă vă interesează acest lucru, veniţi la proces şi veţi vedea acolo. Toate acele note pe care le-am dat au fost în apărarea lui Gregorian Bivolaru. Până la urmă, Securitatea şi-a dat seama de acest lucru şi mă şi menţionează într-o notă că am încercat să-i dezinformez. Tot în nota aceea menţionează că i-am angajat un avocat. Dacă eu îl turnam pe Bivolaru, cred că nu eram atât de schizoid să-i angajez, pe banii mei, un avocat, în vremea aia.
Atunci de ce vă „răsplăteşte" Gregorian Bivolaru cu un proces intentat CNSAS-ului, cerând să fie schimbată decizia de necolaborare?
G.V.V.: Pentru că în apărarea lui, ca să-l pot disculpa, l-am prezentat aşa cum era: un inofensiv, un închipuit, un ignorant. În ochii discipolilor, se simte dezavuat că atunci eu am scris aşa despre el.
L-aţi considerat inofensiv, şi totuşi aţi recomandat Securităţii o disciplină dură pentru Gregorian Bivolaru.
G.V.V.: Astea sunt detalii. Nu pot să vi le justific acum. În contextul acela, aşa a fost necesar să fac. Înţelegeţi? Tocmai pentru a încerca să-mi disimulez adevărata direcţie.



