» Domnule Peter Eckstein Kovacs, sunt mai putin de trei luni de cand ati devenit consilier prezidential. Dar ati avut parte deja de cateva episoade agitate, daca ne gandim la controversa starnita in mijlocul comunitatii maghiare de anumite declaratii ale presedintelui Traian Basescu. In primul rand, vizita presedintelui la Budapesta, marcata de raspunsul "niciodata" dat la intrebarea unui jurnalist: "Cand vor obtine maghiarii din Romania autonomie teritoriala?". Ar fi putut presedintele sa sublinieze caracterul national al statului roman lipsindu-se de un termen atat de percutant ca "niciodata"?
Peter Eckstein Kovacs: Raspunsul a venit la o intrebare provocatoare. N-am nimic cu ziaristul; el e facut sa fie provocator, dar intrebarea era chiar foarte provocatoare, asa sec, "cand o sa dati autonomie la Tinutul Secuiesc, ce competente o sa dati, cand, cand, cand!?". Raspunsul a fost la fel.

» Raspunsul a fost unul natural pentru temperamentul presedintelui?
Raspunsul a fost unul la fel de sec. si nimeni nu se astepta, nici de partea ungara, nici in Romania, romani sau maghiari, ca presedintele sa devina un fan al autonomiei Tinutului Secuiesc. Raspunsul a fost foarte franc si da, a suparat in secuime.

» La instalarea lui Dan Nica la Ministerul de Interne, presedintele a avertizat apoi despre "un proces de epurare" la care ar fi supusi romanii din primariile judetelor majoritar maghiare. Este expresia "un proces de epurare" un termen exact?
Situatia se prezinta in felul urmator: la autoritatile administrative ce tin de Guvernul de la Bucuresti, acolo ponderea etnicilor romani in randul conducatorilor si al angajatilor este peste proportia romanilor din acea zona. Atunci, de partea cealalta, la autoritatile alese, la primarii, la Consiliul Judetean, proportia este cam pe invers. Referirea domnului presedinte a fost la autoritatile locale, unde nu putem afirma ca a existat o epurare. "Un proces de epurare" a fost sintagma folosita de domnul presedinte, dar miezul problemei este acela ca este loc de mai bine, in sensul de a iesi dintr-o situatie in care ambele comunitati se simt frustrate. Uite ca nu am oameni in Politie, nu am la Vama etc., zic maghiarii. Elementul romanesc spune: "Noi suntem 25% in acest judet si in orasul-resedinta de judet si nu avem, cum s-a exprimat presedintele, nici macar un director taietor de teava in primarie sau in Consiliul Judetean". Daca nu ne luam de o expresie sau alta, esenta e corecta. Dintr-o situatie de frustrare, cu putina intelepciune si dorinta de colaborare se poate ajunge la o situatie din care toata lumea sa aiba de castigat.

» Reintorcandu-ne la problema autonomiei teritoriale pentru minoritatea maghiara…
Nu e vorba de minoritatea maghiara. Nu se pune problema asa. Se pune problema unei autonomii teritoriale/regionale. Daca se pune problema autonomiei, ea este una bazata pe teritoriu, nu pe etnicitate…

» Bun. Unii lideri maghiari au calificat declaratiile recente ale presedintelui drept un gest "iresponsabil" si "extrem de periculos". Iar vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferenc Csaba, a cerut o intrevedere cu presedintele pe tema autonomiei teritoriale. A avut loc aceasta intrevedere?
O intrevedere intre liderii Consiliului National Secuiesc si domnul presedinte nu a avut loc. Domnul presedinte s-a intalnit cu primarii din zona si au abordat foarte liber toata problematica celor doua judete, inclusiv chestiunea autonomiei teritoriale. Domnul presedinte a evocat in repetate randuri prevederile constitutionale care, pentru opinia majoritara a expertilor, cam exclud autonomiile teritoriale, desi treaba este disputata de alti experti, dar s-a discutat, nu este un subiect tabu.

» Presedintele UDMR, Bela Marko, cunoscut ca moderat, spune ca "indiferent daca este scris sau nu in Constitutie, avem dreptul sa vorbim despre lucrurile astea".
Intr-o democratie liberala, desigur, se poate discuta.

» Dar acelasi Marko Bela l-a contrazis direct pe presedintele Basescu: "Autonomia este posibila si se va infaptui". Punct.
Se pare ca parerile sunt impartite. Din punct de vedere juridic sau constitutional, presedintele ia Constitutia si ce sa mai discuti in contradictoriu, cand sunt prevederi arhicunoscute.

» A existat un referendum in Tinutul Secuiesc legat de autonomie. Caracterul national al statului roman nu poate fi supus unui referendum. Care este pozitia Presedintiei fata de acel referendum neoficial, invocat insa de unii lideri maghiari?
Presedintia are o abordare cu accent pe Constitutie si pe reglementarile in vigoare in momentul de fata, si aici referendumul care are loc sau n-are loc in mod vadit nu are caracter obligatoriu. Aceasta este pozitia Presedintiei.

» Presedintele s-a intalnit in Covasna si Harghita cu sefii Politiei, cu sefii SRI, apoi cu prefectii si apoi cu administratia locala. Este aceasta ordine relevanta pentru semnificatia vizitei?
Consultarea cu autoritatile locale a fost una destul de larga, cu foarte multi invitati, presedintele a avut intalniri si cu SRI, si cu Politia… Dar ceea ce am simtit eu, ducandu-ma ulterior in zona, a fost ca intalnirea a fost apreciata de liderii locali. si romani, si maghiari. Sunt un om cu care oamenii obisnuiesc sa fie foarte sinceri si au spus ce ii doare si inclusiv ce nu le-a placut la vizita presedintelui. Resentimente n-am intalnit.

» Ce nu le-a placut la vizita presedintelui?
Acest "niciodata" care a fost luat in nume de rau de liderii locali maghiari. Dar sunt de fapt trei chestiuni. In primul rand, e abordarea acestui mic Plan Marshall de a ajuta zona, iar aici si romanii, si maghiarii au fost de acord ca e un lucru bun si ca doresc sa se concretizeze in proiecte adoptate, in masuri de dezvoltare.

» Adica vizitele ministrilor care au urmat celei a presedintelui, ministrii Blaga, Berceanu si Udrea, au fost bine receptate.
Exact, de ambele comunitati. Apoi, problema cu asa-zisa epurare... Aici parerile sunt divergente. Fiecare bate moneda lui, fiecare isi spune durerea lui, dar am simtit si va spun foarte sincer, am simtit o abordare mult mai flexibila, o dorinta de a misca lucrurile, de a obtine un echilibru care sa fie bun ambelor parti. E o chestiu-ne care se poate discuta, desigur, care in principal este rolul liderilor locali, politici si administrativi. A treia chestiune, autonomia, aici parerile sunt alb si negru. Pe de o parte, reprezentantii societatii civile romanesti, prefectii, care sunt romani in ambele judete, sunt hotarat impotriva acestei idei, pe cand partea maghiara este suparata pe acel "niciodata" si sustine ideea autonomiei. In aceasta privinta, solutiile celor doua parti par a fi ireconciliabile.

» Apar accente suplimentare in aceste disensiuni din cauza felului in care posturile statului revin acum fie PSD, fie PDL? UDMR este intr-o perioada de acomodare in opozitie.
Nu cred ca sunt prea multe elemente noi. Desigur, este o situatie diferita de cea in care UDMR era in coalitia de guvernamant. Avem o experienta de aproape 20 de ani de administratie postrevolutionara in Romania. Intotdeauna in cele doua judete macar unul dintre cei doi conducatori ai prefecturii era etnic maghiar, la fel la deconcentrate, nu poti si nici nu s-a facut, sa nu fie un conducator maghiar la Inspectoratul scolar care sa vorbeasca limba maghiara. si cand nu era UDMR la guvernare, se intamplau toate aceste lucruri.

» Au existat reactii din partea parlamentarilor europeni, dat fiind ca PDL si UDMR fac parte din acelasi grup, cel Popular, dar nu sunt impreuna la putere?
stiu, in mare, tendintele, discursul si practicile acestor grupuri parlamentare care de regula doresc sa fie un singur partid dintr-o tara membra UE in grupurile parlamentare europene. Unde sunt mai multe partide se doreste ca acestea sa conlucreze intr-o masura cat mai apropiata. Este de notorietate ca noi, UDMR, am declarat ca mergem impreuna cu Partidul Democrat si era si o dorinta exprimata chiar si de domnul presedinte Basescu ca ar fi de dorit ca UDMR sa se afle la guvernare. Nu a fost decizia PDL ca UDMR sa fie lasata in opozitie.

» Maghiarii l-au sprijinit pe presedintele Traian Basescu la referendumul din 2007, desi liderii UDMR votasera suspendarea sa in Parlament. Pe cine va sustine UDMR la prezidentiale in 2009?
Intrebarea este buna, dar putin prematura. Aici decizia apartine liderilor UDMR. Trebuie spus si ca alegerile pentru Parlamentul European sunt deosebit de importante pentru UDMR. E o parghie de comunicare cu Uniunea Europeana, poti sa-ti arati doleantele, sa te faci vazut si auzit. Aici vor fi mobilizate toate rezervele umane, materiale, si va fi o campanie pe viata si pe moarte, chiar daca toate sondajele arata ca UDMR va sari pragul electoral. Alta chestiune este ca prin decalarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare ne aflam intr-o situatie inedita. Noi am avut mereu candidat la presedintie, in persoana domnului Frunda, care este foarte charismatic, tocmai ca sa tragem si listele parlamentare. Acum, dupa o serie foarte densa de alegeri, liderii UDMR vor evalua situatia si vor hotari daca sa prezinte un candidat propriu sau daca UDMR sa aiba o participare mai discreta la prezidentiale.

» Putem presupune ca vor fi doua tabere, iar UDMR se va alia unuia sau altuia dintre cei doi castigatori ai primului tur de scrutin?
Va fi un singur castigator. De ce credeti ca vor fi doua tururi de scrutin?

» Deci intrebarea mea nu era de fapt deloc prematura. Pe cine va sprijini UDMR?
Eu vad lucrurile dinspre Cluj, unde am si candidat in toamna, fara succes. Acum au fost alegeri pentru primarie. UDMR a facut evaluari, a facut un sondaj, dupa care s-a hotarat sa nu aiba un candidat propriu. UDMR, chiar daca nu este iubita, este apreciata indeobste pentru pragmatismul sau in viata politica. Cred ca si in acest caz, al alegerilor prezidentiale, se va face o evaluare la sange a sanselor unui eventual candidat UDMR.

» Cum apreciati munca la Palatul Cotroceni? Cat de mult vedeti ca discutiile cu consilierii domniei sale influenteaza reactiile publice ale presedintelui?
Sunt doua aspecte. Una ca presedintele se consulta in general cu consilierii si nu am a ma plange ca nu am posibilitatea sa-l informez pe domnul presedinte cat mai corect se poate pe felia mea. Posibilitatea o am. Rolul meu este de a da informatii cat mai pertinente, de a aduce un plus prin faptul ca provin din una dintre minoritati, ca am o experienta politica ce poate aduce si valoare adaugata presedintelui la luarea deciziilor. Decizia politica este la presedinte. Nu inseamna ca sunt de acord cu toate deciziile si declaratiile presedintelui, dar aceasta este conditia unui consilier.

» Legea minoritatilor e blocata in Parlament. Are sanse sa fie adoptata mai rapid de majoritatea PDL-PSD de peste 70%?
Acest proiect a zacut si zace de foarte multa vreme in sertare. Legea a intrat in Parlament cand UDMR era la guvernare, exista si majoritate parlamentara, alaturi de Alianta D.A., pana in 2007, si atunci era sansa cea mai buna ca aceasta lege sa si treaca. Nu stiu daca acesta este un moment bun ca legea sa fie adoptata. Ea are meritul de a omogeniza legislatia. Sunt prevederi in zeci de acte normative, anumite aspecte se pot extinde si este bine sa existe acest Cod al minoritatilor.

» La preluarea postului, declarati ca problematica romilor are o miza foarte importanta. Evolutia situatiei din Italia ar putea ilustra aceasta miza. In ce consta ea mai exact?
Se poate vorbi si despre situatia din Italia, dar in fapt nu trebuie sa mergem pana acolo, trebuie sa constientizam ca suntem o tara europeana si pur si simplu nu ne putem permite noi, fata de cetatenii nostri, sa existe segmente de populatie in situatie de saracie extrema, de trai in afara societatii. Libera circulatie a persoanelor a demonstrat pe plan cvasieuropean, si nu numai raportat la Romania, ca aceasta excluziune nu poate continua, ca aici trebuie facut ceva.

» Un cotidian central a inceput o campanie pentru revenirea la termenul de "tigan", pentru ca termenul de "rom" poate duce la confuzii, adica rom – Romania, deci toti locuitorii Romaniei sunt romi.
Asta este o poveste veche. Nu ea ne strica noua imaginea in afara.

» Dar iata ca problema se pune si asa. Care sunt contraargumentele?
Fiecare comunitate are dreptul la autodefinire. Nu poti sa iei dreptul la autodefinire. E ca si cum ai lua dreptul unui om de a da numele copilului. Daca ei, in marea lor majoritate, se autodefinesc "romi", atunci trebuie sa o luam de buna. S-a si incetatenit cat de cat aceasta denumire. Cred ca este o problema si o tinta falsa.

» Deci solutia de fond este ca minoritatea roma sa fie scoasa din starea de saracie si excludere in care se afla.
Ar fi doua lucruri de spus. Pe de o parte, exista o autoculpabilizare a Romaniei, cum ca nu s-a ocupat indeajuns de rezolvarea acestei probleme, dar pe de alta parte, lucrurile au inceput practic sa se schimbe. Exista 1.000 de mediatori scolari si 600 de mediatori sanitari (acestia sunt persoane instruite din comunitatile de romi care ii ajuta sa mearga constant la scoala si sa aiba parte de asistenta medicala – n.r.), exista aceste locuri in facultati dedicate romilor. Lucrurile astea se vad. Am fost in Slovacia si cei de acolo erau foarte mandri de cat de inalta este calitatea societatii civile, a organizatiilor de romi de la noi. Sunt profesionisti si isi doresc sa-si scoata comunitatea din marasm, pun foarte mult accent pe schimbarea lucrurilor din interior.

"Epurare este un termen foarte dur"

» La Predeal, in drum spre Covasna si Harghita, presedintele Basescu a dublat avertismentul privind "procesul de epurare" impotriva romanilor din administratie. Suntem intr-un an electoral, iar "proces de epurare" este un termen foarte dur.
Peter Eckstein Kovacs: Este dur. Eu as fi folosit alte sintagme.

» De exemplu?
Peter Eckstein Kovacs: De exemplu, ca sunt situatii de inechitate, ma rog, proportia etnicilor de o parte si de alta nu este respectata, fiecare sta in bastionul lui si isi ia pe ai lui la conducere, ceea ce naste frustrari. Dar a lega acest lucru de campania electorala nu mi se pare la locul lui.

» S-a spus ca presedintele a reusit sa atraga atentia acelui tip de electorat preluat la alegerile trecute de la PRM. Care este parerea dumneavoastra?
Peter Eckstein Kovacs: Aici trebuie sa vedem intreg paharul. Atentia data celor doua judete, asa cu romani, cu unguri, cu tot ce au ele, o zona aflata intr-o vadita dificultate economica, este totusi un semnal puternic. In perioada guvernarii UDMR,  ministrii UDMR s-au mai perindat prin aceste judete, dar aceasta deschidere spre zona, spre a sprijini dezvoltarea, nu cred ca este nici facatoare de voturi si nici nu se incadreaza in aceasta vitrina ca uite cum presedintele vaneaza voturile PRM-istilor. Mi se pare mai degraba un lucru echilibrat.