Interviu. Actorul Florin Zamfirescu: Societatea civilă are dreptul și forța să spună NU

de Maria Capelos , 20 februarie 2016 - stire actualizata la ora 10:35, 20 februarie 2016
Interviu. Actorul Florin Zamfirescu: Societatea civilă are dreptul și forța să spună NU

Unul dintre actorii români cu numeroase roluri în film și teatru, dar și cu o intensă activitate pedagogică în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București, al cărei rector a și fost între anii 2000 și 2008, a decis să își asume rolul de purtător de cuvânt al nou-înființatului Grup pentru România (GPR).

Florin Zamfirescu a explicat că această organizație își propune, printre altele,  să modifice Constituția României, să propună un alt drapel, ale cărui  culori să fie modificate și care să îmbine simboluri creștine cu cele dacice, să reglementeze vânzarea de pământ străinilor. Grupul pentru România este privit cu scepticism de cei care l-au considerat o nouă formă de naționalism. Am vrut, prin urmare, să aflăm care sunt argumentele actorului atunci când afirmă că că nu se teme că va fi considerat un naționalist.

Există în societatea românească tot felul de opinii legate de implicarea sau neimplicarea intelectualilor, a persoanelor publice, în viața cetății. Ce v-a determinat pe dumneavoastră să vă implicați acum?

Florin Zamfirescu: Întâi vreau să spun că până n-am întrezărit posibilitatea de a mă implica în ceva în care cred, nu m-am implicat. Și îmi explic în felul acesta de ce intelectualitatea română, oamenii care au cap pe umeri pot fi acuzați că nu se implică. S-a creat un sistem în care în care de orice parte te-ai situa ești de partea trădătorilor. Partidele noastre sunt în așa fel construite și au avut activități de așa manieră încât habar n-ai de partea cui să te implici. Toate partidele sunt o apă și un pământ. Eu am fost, așa, în sinea și în spiritul meu simpatizant liberal. Apoi am vazut ca liberalismul degenerează în libertinaj. Iar eu sunt mai conservator de felul meu. În România ce înseamnă conservator? Conservăm comunismul?! Da, Partidul conservator al lui Eminescu m-ar fi interesat, vechea boierime, vechile cutume…

Până când n-am întrezărit posibilitatea, prin ințiativa unor oameni în care cred, cu carte, cu patriotism, corecți, care nu vor nimic pentru ei, nu m-am implicat. În primul rând, este vorba despre oamenii care nu vor nimic pentru ei, aflați la anumită vârstă. Spun asta nu pentru că nu aș avea încredere în tineri, departe de mine acest lucru. La tinerețe poți să visezi cai verzi pe pereți. De la o vârstă încolo, cum e și firesc, te întrebi ce-ți mai trebuie. Mie mi-ar trebui liniște și o țară normală care să îmi asigure o existență civilizată până la sfârșitul zilelor mele, eu toată viața muncind onest, cinstit și corect, în condițiile care ne-au fost date de Dumnezeu sau de soartă. Deci nu ești tentat de măriri sau foloase materiale.

Oamenii au început să-și dea seama, și am sesizat asta, de forța uriașă a societății civile. Societatea civilă este de fapt turma de oi, exprimându-mă plastic, pe care se bat lupii, ciobanii, vulturii răpitori și cine vreți din jurul turmei. Iar societatea civilă este chiar turma, adică este valoarea. Turma asta, dacă devine conștientă de forța ei, poate să o ia într-o direcție, așa cum o ia pilitura de fier sub care s-a pus un magnet.

Ce propune, de fapt, Grupul Pentru România?

F.Z.: Grupul Pentru România este pur și simplu o platformă civică ce și-a propus să fie tocmai acel magnet de care vorbeam, care, respectând legile țării, nu peste ele, să dea o direcție societății civile. Nu vom pleda pentru ieșirea în stradă și provocarea de dezordine, pentru că asta poate fi oricând deturnată, scăpată de sub control, ceea ce nu e bine, pentru că anarhia duce la un dezastru și mai mare. Cred că doar pe cale legală trebuie acționat, folosind legile țării care, de cele mai multe ori sunt trădate tocmai de cei care ar trebui să le slujească.

Aceste situații nu s-au petrecut neapărat cu investitori străini, ci cu români…

F.Z.: Despre asta este vorba. Intelectualii țării, cei de bună credință, nu se pot alipi acestor nenorociți. Vezi că forma politică actuală, adică partidele actuale, nu-ți mai oferă nimic. Și atunci trebuie să te gândești că societatea civilă trebuie să se organizeze și să-și spună părerea. Este singura care are dreptul și forța să spună NU. Chiar și atunci când este vorba despre vot, pentru că votul este o armă teribilă dacă știi să o folosești. Eu cred însă că noi ne putem organiza și să devenim oameni serioși pentru că la modul acesta nu se mai poate. Merită să încercăm!

Cine v-a cooptat în GPR?

F.Z.: Așa cum și eu am cooptat pe alții. Din fericire, acum avem posibilități de comunicare extraordinare. Am făcut o căsuță postală pe Facebook, GPR, și propunem discuțiilor și gândirii unele lucruri. Oricine este binevenit să-și spună părerea și să vină cu soluții. Când va fi cazul să adunăm pentru ceva semnături, vom răspândi formularele la fel. S-au format deja grupuri de lucru în multe orașe. În grupul de București au venit la început foarte mulți oameni, apoi selecția s-a făcut de la sine, așa cum și religia te selecționează de la sine. Dacă nu ești credincios și te duci la o slujbă la o mănăstire, pleci după 10 minute pentru că te plictisești, nu este în acord cu gândirea ta. Dacă la o astfel de discuție în grup rămâi, înseamnă că ești de-al nostru, nu trebuie neapărat să semnezi în condică.

Am vorbit nu întâmplător de magnetul de sub cartonul cu pilitură, care poate direcționa, fiindcă marea problemă a unor mase nemulțumite de până acum, care au ieșit în stradă, era că se simțea că nu au direcție. Vorbeau între ei, trăgeau concluzii ad hoc, venea câte unul mai guraliv și propunea ceva, apoi realizau că nu e bine, veneau alții care se introduceau și îi direcționau greșit, confiscau demersul. Și atunci am zis așa: să fie oameni cu mintea deschisă, cu experiență de viață, cu competențe și recunoscuți ca oameni integri care să spună: Fraților, ar fi bine să facem asta, sau să facem ailaltă. De ce trebuie să te aduni în ședință pentru asta? Încă se vrea un tătucă, un șef. Nu cred că este necesar pentru rolul pe care ni l-am propus. Fii aici cu noi și este suficient.

Vrem ca vocea societății civile să fie auzită în Parlament. Să fim o voce unitară a societății civile, asta ne-am propus. Suntem de găsit în online. I se răspunde imediat oricui vrea să vorbească cu noi.

Spuneți că nu este neapărat nevoie de lideri. Nu vă doriți să creați lideri?

F.Z.: Nu, nu vrem să existe un lider, ci o direcție. Există oameni în grup, care fiecare în parte poate fi lider, dar nu asta vrem. Orice idee se discută. Ultima discuție a fost despre modul în care se face vânzarea pământului în România. Și nu poți să te opui unei legi europene, la care noi am aderat, și care stipulează  ceva. Dar hai să vedem în ce condiții facem vânzarea. Ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat până acum, vine un prinț, așa-zis Paul de România, și ne trezim că devine proprietar al unor terenuri care nici nu au fost ale Casei Regale. Hai atunci să facem vânzarea de pământ după ce se face cadastrarea României.

Şi cum veți face concret acest lucru?

F.Z.: Păi, întâi și întâi, dacă Parlamentul ar accepta, și trebuie să accepte pentru că sunt idei conform legii, sunt constructive – dacă nu vrei să accepți o idee și o lege justă înseamnă că te dai de gol ca un rău-intenționat și atunci discutăm altfel – să se realizeze cadastrarea României. Există birouri de cadastru, există dorința, necesitatea de a se face cadastrarea României, ca să se știe exact fiecare ce teren deține. Apoi, după ce știm asta, se pot face vânzările. Poate trebuie să se pună condiții cumpărătorului, poate vrea să-și ia și cetățenie română, cine știe? Nu vorbim de 500 de metri să-ți faci o casă de vacanță, ci de mii de hectare. Dar dacă ai o asemenea suprafață aici ai și niște obligații. Trebuie să existe niște legi, cărora trebuie să i te supui. După cum există legea retrocedării unor proprietăți cărora să li se păstreze funcționalitatea anterioară, tot așa se poate și cu pământul vândut. Se pot crea niște obligații în așa fel încât cenzurarea celor care vin cu banul jos să fie în interesul țării. Și toate acestea făcute la modul constructiv, conform legilor europene, pentru că noi nu vrem dezastrul UE. Vrem ca țara asta să meargă bine, să se crească producția. Cine se poate supăra că dorim asta? Nu vrem scandaluri stradale, noi vrem să intrăm în normal.

Ce alte probleme pune în discuție acum GPR?

F.Z.: Cel mai important lucru pentru o țară este Constituția. Una proastă duce de râpă un popor, una bună îl ridică pe culmi, cum a fost poporul american ridicat de constituția lui Abraham Lincoln. Constituția este actul normativ ce rezistă în fața tuturor cutremurelor și dacă nu se înțelege asta e rău. Și o constituție proastă, cârpită ici colo, poate semăna cu un recipient mare care s-a găurit și noi îl tot cârpim. Îl reparăm într-un loc, el curge în altul și tot așa. Dacă nu înțelegem că totul trebuie să pornească de la constituție nu am făcut nimic.

Constituția cetățenilor, un proiect publicat în online, este o ofertă pe care grupul nostru a creat-o – avem specialiști și, făcând o paranteză, în grupul acesta există profesioniști geniali, academicieni, profesori universitari, oameni cu experiență care nu s-au murdărit cu nimic niciodată și care pur și simplu se uită cu tristețe la suferințele poporului român. Sunt oameni care privesc cu inteligență fenomenele, le înțeleg, văd și calea, care este perfectibilă, bineînțeles. Dacă dați căutare “Constituția cetățenilor” o găsiți. Există și o carte, foarte stufoasă și mai greu de accesat deoarece domnul Cojocaru a făcut foarte multe comentarii, necesare, de altfel, apoi a făcut o paralelă între constituția actuală și modificările propuse pentru a vedea de ce este necesară schimbarea ei, pentru a înțelege, iar în final există propunerea nouă, care e simplu de citit.

Vom avea și propuneri de steag, pentru că orice constituție trebuie să propună și imnul și steagul țării, chiar dacă el se schimbă sau rămâne cel vechi. Dar nouă nu ne place acesta. Steagul ar trebuie să fie roșu, galben și albastru orizontal, albastrul spre cer, roșul spre pământ și să conțină cele două elemente care au constituit și au ținut în funcție poporul român: lupul dacic și crucea creștină. Aceste două elemente sunt, în aparență, contradictorii. În realitate nu sunt. Creștinismul a putut să prindă, paradoxal, pe religia zamolxiană tocmai pentru că i-a acceptat cutumele. Până la urmă cele două culturi, cea a lui Zamolxe și creștinismul s-au împăcat, s-au îmbinat, au fuzionat și au generat această imagine care poate părea absurdă, dar nu este. Desigur, este o propunere ce trebuie discutată și supusă dezbaterii.

Vrem să implicăm oamenii, oamenii de bine, spunem noi. Hai să discutam, să construim. Acesta este motto-ul nostru. Grupul, prin specialiștii pe care îi are, va amenda toate legile care conțin elemente ce nu apară interesul național, interesul cetățenilor români.

Nu vă e teamă că emițând aceste idei, veți fi acuzați de naționalism?

F.Z.: Să respecți legile, să vorbești despre ele și despre respecarea lor, să vii cu propuneri pertinente și constructive, poate fi naționalism? Revin la exemplul cu vinderea pământului. Suntem de acord cu vinderea lui către străini, dar întâi să facem cadastrarea. Și apoi, grupul a adunat oameni care, fiecare pe domeniul lui, este un bun specialist. Eu sunt doar purtător de cuvânt al acestui grup. Poate pentru că știu să-mi sintetizez mai bine frazele, să-mi aleg mai bine cuvintele, să vorbesc cursiv, uneori mai înflăcărat. Sunt dublat de un tip care își iubește țara. Știți de ce o iubesc? E țara mea. Așa cum am nevoie de o casă în care să locuiesc, casa mea, așa este și cu țara. Am nevoie de casa mea. Și nu am nevoie de trei case şi nici de trei țări. Am nevoie de o existență normală, firească, în condiții decente. Mi-e teamă pentru existența mea, pentru pensia mea. E firesc, sunt temeri normale. Este speranța mea de bătrânețe. Mai am și copii și nepoți. Și ei trăiesc aici, și pentru ei îmi doresc o existență frumoasă, într-o țară în care lucrurile să funcționeze normal. Și ca mine sunt mulți alții.

Omul are nevoie de condiții normale de trai, decente, să nu mai existe permanent concurență. Concurența apare când sunt 10 pâini și o sută de mâini. Și ne repezim fiecare să smulgem din pâine. Se poate trăi normal, nu este o utopie.

Și revenind la întrebare, nu suntem nici naționaliști, nici antieuropeni. Deloc! Trăiesc în Europa, aparțin ei și aici vreau să fiu.

Cine reprezintă Grupul pentru România

Grupul Pentru România este o entitate civică care își propune să încurajeze dialogul, dezbaterea și căutarea de soluții și să asigure restabilirea drepturilor de proprietate ale românilor asupra ţării lor, să apere valorile identitare ale civilizaţiei româneşti. La constituirea grupului au participat Cezar Avrămuță, Florian Colceag, Dinu Criste, Marian Munteanu, Avram Fițiu, Viorel Gligor, Virgil Bălăceanu, Constantin Cojocaru. Și și-au exprimat disponibilitatea de a participa la proiect și alte personalități precum Ilie Bădescu, Doru Dinu Glăvan, Cistian Pârvulescu.

Comentarii