INTERVIU. Fost comunicator PSD, şef la Agerpres: „ În redacţie cred că îmi va folosi experienţa dobândită în Senat."

de Andreea Pocotila , 26 februarie 2013

Fost consilier politic, fost consultant parlamentar, şef al biroului de presă al PSD, Alexandru Ion Giboi, este, de luni, jurnalist. Saltul a fost posibil odată cu numirea sa de către premierul Victor Ponta în funcţia de director al Agerpres, agenţie media de stat. Acesta explică într-un interviu acordat „României libere“ de ce nu vede o contradicţie între fosta şi actuala sa poziţie şi recunoaşte că nu l-ar surprinde dacă el, la rândul lui, ar fi, la un moment dat, schimbat din considerente politice.


-Aţi avut competitori pentru această funcţia de director al Agerpres sau aţi fost singura variantă a premierului?

Alexandru Giboi: Nu ştiu, nu am întrebat acest lucru.

-De ce credeţi că premierul Victor Ponta v-a preferat pe dumneavoastră unor jurnalişti cu experienţă în management?

A.G.: Aveţi exemple de jurnalişti cu experienţă în management care să-şi fi dorit funcţia asta şi m-a preferat domnul premier pe mine împotriva lor?

-Aţi avut astfel de competitori?

A.G.: V-am spus, nu ştiu. Fiind o funcţie numită, e la latitudinea premierului să spună pe cine numeşte.

-Aţi acceptat imediat această numire sau aţi avut nevoie de timp pentru a lua o decizie?

A.G.: Asemenea decizii nu se iau aşa, imediat. Funcţia asta presupune foarte multe responsabilităţi. M-am gândit bine înainte.

-Din CV-ul dumneavoastră reiese că nu aţi fost niciodată jurnalist. Ce vă recomandă pentru poziţia de director al unei agenţii de presă?

A.G.: Nu mă puneţi să-mi fac reclamă singur.

-Chiar vă rog.

A.G.: Nu o să-mi fac reclamă singur, presupun că premierul a avut motive bine întemeiate.

-Aţi fost consultant parlamentar, şef birou presă PSD, şef birou presă Senat. Ce deprinderi învăţate în aceste funcţii vă vor fi de folos în redacţia Agerpres?

A.G.: În redacţia Agerpres cred că îmi va folosi foarte mult experienţa dobândită în Senatul României.

-De ce?

A.G.: Este tot o instituţie publică şi, în principal, instituţiile publice din România au cam aceleaşi caracteristici, cam aceleaşi probleme.

-Dincolo de asta, la Agerpres e vorba şi de conţinut editorial, e o agenţie de presă.

A.G.: Directorul general al Agerpres nu are atribuţii editoriale. Pentru asta există redactori, există reporteri. De exemplu, directorul unui spital nu operează.

- Instituţiile de presă diferă. În cazul Agerpres, directorul  a avut mereu un cuvânt de spus în privinţa conţinutului editorial. Cel puţin aşa s-a întâmplat pe timpul predecesorului dumneavoastră.

A.G.: A fost alegerea dumnealui...

-Atunci spuneţi-ne care vor fi principalele dumneavoastră atribuţii.

A.G.: Management, organizare, supravegherea îndeplinirii sarcinilor. Încă nu m-am dus la birou pentru că nu a apărut în Monitorul Oficial numirea mea. Din ce m-am interesat, ştiu că suntjurnalişti sunt foarte puţini faţă de ceilalţi, de personalul tehnic, să spun aşa. Ceea ce mie îmi spune că e nevoie de muncă de organizare. E mult de muncă p-acolo...

-Ce credeţi că trebuie schimbat la Agerpres?

A.G.: Neajungând la birou, neavând organigrama în faţă, n-am cum să vă răspund.

-Aţi fost consultant politic, aveţi o diplomă în politologie. Credeţi că numirea dumneavoastră este o mutare bună din partea premierului, deşi a promis depolitizarea instituţiilor? Ştiu că nu sunteţi membru PSD, dar sunteţi considerat un apropiat al premierului Victor Ponta.

A.G.: Da, dar din momentul preluării noului job, PSD va deveni fostul meu angajator.  

-Detaliaţi, vă rog.

A.G.: N-am ce să vă detaliez. Pur şi simplu relaţiile de muncă sunt încheiate. Activităţile prestate nu au fost condiţionate de apartenenţă la partid sau la o acceptare a doctrinei. Pur şi simplu a fost un job. În domeniul ăsta, ideal ar fi ca un consultant, un consilier politic să poate lucra cu diverse partide de pe scena politică.

-Deci nu vi s-ar părea nimic  nelalocul lui să fiţi, de exemplu, şef al biroului de presă al PDL.

A.G.: Ideal vorbind, nu cred că ar trebui să fie o problemă la un moment dat, în dezvoltarea politicii româneşti. Dar în momentul ăsta ar fi, evident. Este o problemă de percepţie.

-Greşită, consideraţi dumnevoastră. Mă refer şi la modul în care a abordat presa numirea dumneavoastră.

A.G.: Din momentul publicării numirii mele în Monitorul Oficial, o să fac parte din această presă, într-un fel.

-Pentru prima dată.

A.G.: Da, pentru prima dată. Sesizaţi aceleaşi probleme ca şi domnii de la PDL. Eu sper şi-mi doresc să fac nişte lucruri foarte bune în instituţia respectivă pentru că oamenii care mă cunosc ştiu că sunt un om care munceşte şi îmi place să las ceva în urmă. Sunt absolut convins că şi domnii de la PDL care m-au contestat or să vadă că lucrurile merg foarte bine. Pe mine mă interesează în primul rând ca angajaţii Agerpres să fie mulţumiţi, să le fie şi lor mai bine la locul de muncă, pentru că deocamdată e dificil pentru ei. Nu ce spune lumea, că vin de la PSD. Cuantificarea oportunităţii prezenţei mele va fi în momentul în care angajaţii vor spune ‘Da, mă, omul ăsta a făcut ceva’. Atâta tot.

-În timpul mandatelor fostului director, Ioan Roşca (numit de Adrian Năstase, păstrat în funcţie de Călin Popescu Tăriceanu şi de Emil Boc), Agerpres a fost subiectul mai multor scandaluri de cenzură. Roşca a fost acuzat de foşti şi actuali angajaţi că face agenda agenţiei în funcţie de cine e la guvernare. De aici, o imagine pătată a agenţiei. Ce efect credeţi că va avea asupra imaginii agenţiei numirea şefului biroului de presă al PSD în poziţia de director?

A.G.: Ideea ar fi ca aceste scandaluri să nu mai apară. Va fi o schimbare. O să demonstrăm, împreună cu angajaţii, că e o schimbare.

-Schimbările pot fi în bine sau în rău.

A.G.: Dacă vă îngrijorează pe dumneavoastră binele angajaţilor, fiţi liniştită că o să fac tot ce ţine de mine să le fie bine.

-„Ponta a schimbat directorul Agerpres“, „Şeful biroului de presă al PSD, director la Agerpres“, „De la PSD, la Agerpres“ sunt câteva titluri din presă, despre numirea dumneavoastră. Agenţia Agerpres a ales altă variantă: „Alexandru Giboi, valida în functia de director general al AGERPRES“, în care în titlu nu se face referire la poziţia dumneavoastră anterioară. Pe care o preferaţi?

A.G.: Nu este de datoria mea de a mă introduce în actul jurnalistic al celor de la Agerpres.

-Mă refeream la varianta pe care o consideraţi mai bună din punctul de vedere al livrării acestei informaţii către cititor. Era important detaliul că sunteţi şeful biroului de presă al PSD?

A.G.: În titlu nu se poate concentra chiar toată esenţa unei ştiri. Cititorii au dreptul să aleagă ce anume consumă din mass media românească.

-Fostul director al Agerpres a stat în această funcţie timp de 11 ani. Dumneavoastră cât vă vedeţi director al agenţiei?

A.G.: (Râde copios). Asta a fost foarte amuzantă. Mandatul este de cinci ani. Nu mă întrebaţi ce fac peste cinci ani. Ideal ar fi pentru mine ca la finalul celor cinci ani cei de acolo să spună ‘Domne’, aţi fost extraordinar de bun, te rugăm noi să mai stai’.

-În cazul unei schimbări a guvernării, aţi fi surprins de o schimbare a dumneavoastră?

A.G.: Cu greu mă poate surprinde ceva în acest domeniu.

-Dar vi s-ar părea normal să fiţi schimbat politic?

A.G.: Dacă regulamentul permite, nu-i nicio problemă. Dar mandatul e de cinci ani şi până la următoarele alegeri parlamentare sunt mai puţin de cinci ani. Vom vedea ce se va întâmpla.


CV. Cine este Alexandru Ion Giboi?
-30 de ani
-director al Biroului de presă al PSD (iunie 2010 – prezent)
-fost consilier parlamentar (2007-2009)
-fost politolog şi consultant la firma Strategic Thinking Group
-licenţă în politologie
-inginer în inginerie biomedicală, licenţă de la Universitatea Politehnica Bucureşti


JUG. Agerpres, subordonată politic

Directorul general al Agerpres este propus de primul-ministru şi numit prin votul Parlamentului, cu avizul comisiilor de specialitate. Durata mandatului este de cinci ani. Agenţia funcţionează ca o instituţie publică autonomă, sub controlul Parlamentului, bugetată exclusiv de la stat. De-a lungul anilor, a fost deseori acuzată că se mulează pe interesele partidelelor sau alianţelor aflate la guvernare.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.