Gert-Jan Koopman, director general adjunct, Departamentul Ajutor de Stat, Directoratul General Concurenţă, Comisia Europeană, spune că executivul comunitar nu are nimic împotriva Tratatului dintre România și Suedia, ci doar a cazului singular al fraților Micula, țara noastră trebuind să recupereze ajutor de stat acordat acestor oameni de afaceri în baza documentului semnat cu țara nordică.
Koopman susține că în Suedia nu a fost identificat un caz similar. Însă, acesta spune că există situații asemănătoare în alte state membre, care au încheiat documente anterior aderării la UE, tratate care încalcă dreptul comunitar, dar că nu își mai amintește care sunt aceste țări.
Reamintim faptul că România este prinsă la mijloc între decizia Curții de Arbitraj de la Washington și cea a CE, cea din urmă solicitând recuperarea ajutorului de stat acordat celor doi oameni de afaceri „suedezi“: Ioan şi Viorel Micula (not.red. – frații Micula au beneficiat de o serie de facilități fiscale, în baza unui tratat bilateral româno-suedez, încheiat cu mulți ani înainte ca România să devină stat membru al UE, aceștia venind în țara noastră ca investitori străini, din Suedia). După decizia Curții de la Washington, frații Micula au blocat conturile Ministerului Finanțelor și au pus sechestru pe 20% din acțiunile deținute de stat la OMV Petrom. Decizia Curții de Arbitraj este definitivă și irevocabilă și, conform acesteia, statul este obligat să plătească 82 milioane de euro.
Într-un interviu acordat ziarului România liberă, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara în legătură cu acest caz că “lumea experimentează pe pielea noastră. Până acum nu am auzit de un caz similar. Frații Micula au câștigat un proces la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au obţinut nişte despăgubiri, iar UE nu ne lasă să le plătim şi ne pune să recuperăm ce s-a plătit ca fiind ajutor de stat. Suntem prinși la mijloc. Cred că totul pornește de la acordul de liber schimb UE-SUA, care este în negocieri, existând unele divergențe între statele membre. Concret, unele țări comunitare au cerut în mod clar să respectăm legislaţia UE şi să recuperăm ajutorul de stat”.
Chirițoiu spunea că se așteaptă ca oamenii de afaceri să conteste la Luxemburg decizia CE și că aceștia pot să încerce să ceară despăgubiri și la Washington. Frații Micula pot contesta decizia CE la Tribunalul de Primă Instanță de la Luxemburg, recursul urmând să fie judecat la Curtea de Justiție a UE.
Cum trebuie să procedeze un stat membru care a semnat un tratat înainte de a adera la UE, document ce are efect în prezent, dar care acum trebuie să respecte legislația comunitară?
Gert-Jan Koopman: Vă referiți cumva la cazul fraților Micula? CE a comunicat României că ajutorul de stat acordat în baza Tratatului cu Suedia încalcă legislația comunitară și trebuie recuperat.
Tratatul este încheiat între două țări, în prezent state membre ale UE. În Suedia ați descoperit un caz similar cu cel al fraților Micula?
G.J.K.: Nu. În Suedia nu am identificat un caz similar. Trebuie spus că noi nu avem nimic împotriva tratatului, ci doar în acest caz singular. Nu dorim să apară un precedent.
Cazul României este singular sau mai sunt și alte state membre care au semnat tratate înainte de aderare și ulterior s-a constatat că acestea încalcă dreptul comunitar?
G.J.K.: Nu, în trecut au mai fost astfel de cazuri.
Care au fost țările UE care s-au aflat într-o situație similară României?
G.J.K.: Nu îmi amintesc în acest moment, dar au mai fost cazuri asemănătoare.
Cum credeți că se va încheia cazul fraților Micula? Va ajunge în fața Curții Europene de Justiție de la Luxemburg?
G.J.K.: Da, ne așteptăm ca acest caz să ajungă la Curtea de Justiție a UE.
