16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialINTERVIU. Gheorghe Mărmureanu: În România, următorul cutremur major va fi unul de...

INTERVIU. Gheorghe Mărmureanu: În România, următorul cutremur major va fi unul de adâncime

4 martie 1977. ora 21:22:22. Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi cu o durată de circa 56 de secunde zguduia România. Bilanţul? 1.570 de victime, majoritatea în Bucureşti, 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe prăbuşite în toată ţara. La exact 39 de ani, specialiştii spun că este posibil să apară un nou cutremur major. În ce condiţii şi de ce ne-a explicat profesorul Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, într-un interviu în exclusivitate pentru “România Liberă”.

Se împlinesc 39 de ani de la cel mai mare cutremur din istoria recentă a României şi, ca de fiecare dată în ultimii ani, lumea se întreabă când va veni următorul mare seism. Iar specialiştii avertizează că un cutremur catastrofal este posibil în perioada următoare. Cum să interpretăm aceste avertizări?

Gheorghe Mărmureanu: Aş spune că sunt optimist… Dar de unde ştiu ei că va veni cutremurul cel mare?

Pe baza predicţiilor legate de ciclicitatea activităţii seismice în Vrancea?

G.M.: Nu există predicţii de cutremure în lume. Va spun foarte deschis, sunt expert NATO la Bruxelles, în 2012, am preluat o serie de proiecte de predicţii, după Fukushima, cutremurul mare din Japonia, şi într-o discuţie cu toată conducerea NATO – era un articol scris în "Nature", în care se spune clar, cutremurele nu pot fi prezise -, am venit cu lămuriri. Deci nu putem discuta despre predicţii în cazul seismelor, pentru că de fapt nimeni în lume nu a făcut o predicţie corectă. Au fost nişte întâmplări…

Şi în Italia, unde au fost sancţionaţi acei seismologi care nu au avertizat la timp?

G.M.: Nu, păi tocmai că aici este greşit. Acel cetăţean care a venit cu radonul… să ştiţi că radonul nu este o metodă clasică de predicţie. Când spui predicţie, spui clar: an, dată,  loc, magnitudine. Restul sunt poveşti.

Care este situaţia actuală în privinţa cutremurelor vrâncene, cum estimaţi că evoluează lucrurile?

G.M.: Cutremurele vrâncene sunt o categorie aparte. Este vorba de seisme de mare adâncime, cu altă tectonică, deci nu sunt cutremure cum sunt de exemplu cele din Turcia, Italia sau Statele Unite, de faliere sau subducţie. În România, suntem din ce în ce mai convinşi că toate ruperile care au loc pe planurile de faliere sunt ruperi de compresiune prin forfecare, deci undeva nu mai rezistă roca şi se rupe. Planul de forfecare are o direcţie nord-est, sud-vest. Este un tip aparte de cutremur, de foarte mare adâncime, între 80 km şi 200 de km ş.a.m.d. Deci Vrancea este altfel, este un sistem destul de complex şi noi nu putem controla ce se întâmplă la astfel de adâncimi. Din punctul meu de vedere, analizând cutremurele din ultimii 2000 de ani şi mai ales în ultimii 600 de ani, vreau să vă spun că sunt cu totul şi cu totul altfel aceste cutremure, comparativ cu cel din California, de exemplu. Începând cu 1700 şi până în ziua de astăzi, au fost următoarele cutremure: 1701, 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Faceţi o socoteală, cum explicaţi?

Şi, foarte important, adâncimea nu este aceeaşi: trei cutremure sunt mai de suprafaţă: 1738, 1838 şi cel din 4 martie 1977. Cutremurul din 1701 este de foarte mare adâncime, cel din 1802 de şi mai mare adâncime, iar cel din 1940 a fost la 150 de km adâncime. Vedeţi, sunt alte adâncimi, alte fenomene şi este greu ca cineva să spună, domnule, cutremurul viitor va fi la adâncimea cutare şi de magnitudinea cutare. Putem spune doar aşa, în mare.

Din analizele pe care le-am făcut, consider că următorul cutremur major va fi unul de mare adâncime. Dar asta nu înseamnă că va fi mai periculos decât unul mai de suprafaţă, pentru că trebuie să ştim următorul lucru: un seism cu cât este mai la suprafaţă, cu atât densitatea de energie pe metru pătrat este mai mare. Pe când în cazul unui cutremur de mare adâncime, suprafaţa de împrăştiere a energiei este poate în toată România, chiar şi în Republica Moldova şi Ucraina. Deci, când împarţi aceeaşi energie la o suprafaţă foarte mare, va ieşi o densitatea a energiei mai mică.        

Corect, dar de ce se tot repetă această ipoteză a ciclicităţii unui seism major în Vrancea la 30-40 de ani distanţă?

G.M.: Nu există ciclicitate, sunt la diferiţi ani. Este cea mai mare greşeală dacă cineva spune că, în Vrancea, cutremurele sunt ciclice. Această greşeală au făcut-o şi japonezii, şi aţi văzut, acolo se aşteptau în cu totul altă parte în 2011, în 11 martie. Nimeni nu poate să spună cu exactivitate, dar suntem pregătiţi să spunem cum trebuie construită o clădire în Bucureşti, Focşani, Iaşi sau Timişoara. Sunt lucruri diferite, sunt parametri diferiţi, mă refer la intensitate, la frecvenţă fundamentală ş.a., pentru că pământul este diferit, în unele zone este nisip, în altele argilă. De exemplu, sub Bucureşti, aici, la noi, la Măgurele, este strat de rocă tare, calcaros, de circa 600 de metri şi la Gara de Nord aproape o mie şi ceva de metri, în schimb la Ploieşti sunt 5 km. Este o fizică a propagării undelor seismice prin diferite materiale, cu diferite proprietăţi, şi nu putem spune că este o propagare liniară. 

Şi Inspectoratul de Stat în Construcţii ţine seama de aceste recomandări de la INFP?

G.M.: Este standard deja în proiectare. 

În ultimele zile, au fost cutremure mici şi dese. Ajută la eliberarea energiei între plăcile tectonice?

G.M.: Nu are nici o relevanţă pentru viiitorul cutremur. În Vrancea, nu este un sistem de faliere cum este în Turcia, ca să spui că o falie alunecă pe alta şi se degajă energia. Nu este aşa. Un bloc tectonic acţionează asupra altuia şi la un moment dat se comprimă, timp în care o parte din rocă se rupe şi apar aceste mici cutremure. Dar fenomenul continuă mai departe şi când nu mai poate susţine presiunea, se rupe total. Iar direcţia planului de faliere în Vrancea este nord-est, sud-vest, direcţia Chişinău-Bucureşti. Sigur, planul poate fi puţin mai la stânga, mai la dreapta – sunt particularităţi la diferite cutremure. 

Şi totuşi, aceste mici cutremure ar trebui să ne îngrijoreze sau nu?

G.M.: Nu au nici o semnificaţie pentru Vrancea. Avem zeci de cutremure zilnic. Sunt multe care nici nu apar în presă, ci doar în reţeaua noastră tehnică. Dacă procesul de compresiune este continuu, se poate rupe o particulă sau alta, dar asta nu înseamnă că dacă au fost cutremure mici înainte, urmează un seism mare. Nimeni nu poate spune că un cutremur mic înainte poate fi un precursor al unui seism catastrofal. La cutremurul din 4 martie, ultimul cutremur produs înainte a fost în luna octombrie, în jur de 6 grade Richter, cu toate că pe timpul acela nu aveam aparatura pe care o avem acum. În schimb, în 10 noiembrie 1940, cutremurul puternic produs la 150 de km adâncime, a fost precedat de un seism pe data de 8 noiembrie, când Regele Mihai era la Iaşi, şi a fost destul de puternic, iar în 19 octombrie a fost un cutremur de 6,2 grade pe Richter.

Pe baza experienţei îndelungate pe care o aveţi, care estimaţi că ar fi impactul unui cutremur major în România zilelor noastre? Ce s-ar întâmpla? Sunt autorităţile pregătite să intervină prompt şi eficient?  

G.M.: Mi-este greu să spun şi nu vreau să sperii lumea. Dar suntem conectaţi cu autorităţile, suntem pregătiţi, avem toate schemele. În prezent, lucrăm la un program de evaluare a riscului seismic în România. Lucrurile pot fi mai complicate şi mai grave în funcţie de adâncimea cutremurului şi, desigur, de locul în care te afli la momentul respectiv. De pildă, la seismul din 4 martie 1977, cel mai afectat oraş a fost Craiova, acolo au fost cei mai mulţi morţi şi peste 160 de clădiri distruse. 

Şi pentru că în Capitală sunt peste două milioane de locuitori, care ar fi cel mai periculos tip de cutremur pentru bucureşteni?  

G.M.: În orice caz, nu va fi viitorul, vă spun sigur. Următorul cutremur major va avea o altă distribuţie, iar direcţia va fi către nord-est. Şi în Bucureşti sunt clădiri istorice bine făcute, sunt joase, cu pereţi joşi. Dar în Capitală trebuie să proiectăm clădiri a căror frecvenţă fundamentală de vibraţie să fie relativ mică, până la o secundă şi ceva, adică blocuri cu 7-8-9 nivele, pentru că pământul din Bucureşti este nisipos. Deci trebuie construite clădiri tip stejar. Asta înseamnă proiectare anti-seismică, pe care trebuie să o facă constructorii noştri, trebuie să ştii ce ai sub tine. Dacă ai un pământ moale, nu trebuie să proiectezi o clădire înaltă. 

Deci în Bucureşti pământul e moale?

G.M.: Da. De asta, construcţiile trebuie să fie făcute cu grijă. Dacă le face oricine, la întâmplare, lucrurile devin grave. 

Şi acest program naţional de răspuns rapid la dezastre cum poate fi implementat, există logistică şi personal suficient? Pot face faţă autorităţile urmărilor unui seism major?

G.M.: Noi lucrăm foarte bine cu ISU, sunt conectaţi la noi. La Ciolpani este centrul pentru toată România şi noi suntem capabili ca în timpul desfăşurării cutremurului să trimitem în timp real informaţiile. Comandamentul seismic de la Institutul de la Măgurele este un fel de Star Trek, o cameră foarte mare de 150 de metri pătraţi, cu sisteme de protecţie anti-incendiu, şi există o hartă a României, pe care, în momentul în care începe un cutremur, apar informaţii specifice din fiecare zonă a ţării, iar unde este culoarea negru, acolo este situaţia cea mai gravă, sunt zonele cu risc major, în funcţie de propagarea undelor seismice, cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale însemnate. Harta este conectată în timp real la comandamentul ISU şi atunci autorităţile iau măsurile care se impun.       

Este singurul sistem de avertizare de acest tip din Europa. Baza tehnică este în Vrâncioaia, avem aparatură montată la mare adâncime în pământ şi la suprafaţă. În secunda 4 avem un sistem de avertizare şi de preluare a magnitudinii cutremurului. Dacă această magnitudine este mai mare de 7 sau 7,1 grade pe Richter, atunci intră automat în funcţiune avertizările către instituţiile strategice din România: partea nucleară, la Cernavodă, la Piteşti, apa grea, partea chimică şi alte instalaţii foarte importante.    

Aparatura pe care o avem acum este ultramodernă, suntem şi parteneri NATO, lucrăm cu baza militară din Florida. Am reuşit să construim un sistem de avertizare seismică în timp real, în care în secunda patru ştim magnitudinea cutremurului. Colegii din California nu pot găsi magnitudinea, au început să dezvolte un alt sistem, dar nici acum nu le merge corect. 

Şi, la final, 2016 va fi anul cutremurului major?

G.M.: Nu, deocamdată nu se pune problema. Nu va fi un cutremur catastrofal în următoarea perioadă de timp, cel puţin aşa arată datele istorice. Cutremurele mari nu au loc oricând. Vrancea se descarcă greu, dar când se descarcă, se descarcă.

Statistici

Datele referitoare la cutremurele majore, cu magnitudinea de peste 7.0 grade scara Richter, din secolul al XII-lea şi până în prezent, relevă faptul că teritoriul României este afectat de un număr de patru cutremure majore pe secol.

Conform Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş – Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea. Potrivit cercetărilor, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse.

 

Seismele intermediare din Vrancea, de până la 7 grade scara Richter, nu cauzează pagube materiale majore clădirilor construite după anul 1978 (excepţie fac clădirile vechi sau cele cu „bulina roşie” – cu grad de risc seismic ridicat, construite în general înainte de 1940). 

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...

Șefa Administrației Spitalelor București, la DNA

Directorul general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), Oana Sivache, s-a prezentat la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiată...

Lukașenko îl contrazice pe Putin: teroriștii de la Moscova ar fi vrut inițial să fugă în Belarus

Președintele din Belarus a prezentat marți o versiune care contrazice afirmațiile lui Vladimir Putin despre atacatorii din Moscova. Dacă președintele rus a spus că...
Ultima oră
Pe aceeași temă