Moarta controversată a omului de afaceri Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, naşte din ce în ce mai multe ipoteze în spaţiul public, chiar dacă autorităţile care investighează cazul spun cu tot mai multă certitudine că este vorba de o sinucidere.
Specialistul în securitate Hari Bucur Marcu a declarat pentru România Liberă că, dată diind complexitatea legăturilor posibile ale acestei afaceri cu dezinfectanţi şi Serviciul Român de Informaţii, nu trebuie exclusă nici o altă variantă, pe lângă ipoteza unui gest sinucigaş.
România Liberă: Numeroşi analişti, comentatori, jurnalişti, dar şi experţi în criminalistică şi psihologie judiciară susţin că nu este foarte plauzibilă ipoteza sinuciderii în cazul celui mai controversat om de afaceri din ultima lună în România. Cum comentaţi contextul şi informaţiile publice de până acum legate de decesul neaşteptat al lui Dan Condrea?
Hari Bucur-Marcu: Este foarte neobişnuit. La noi nu se obişnuieşte rezolvarea unei astfel de probleme printr-un accident sau prin asemenea forme extreme. În 20 de ani, nu cred că sunt mai mult de patru cazuri de accidente din acestea suspecte, iar asasinate, practic unul singur, din câte ştiu eu.
Rl: Sunt anumite aspecte atipice în acest accident, dacă luăm în calcul ipoteza unei sinucideri. Nu există bilet de adio, de pildă. Iar metoda aleasă pare destul de riscantă ca efect, adică putea să supravieţuiască şi să eşueze planul său, în contextul în care avea acces şi la alte metode mult mai sigure de suicid.
HBM: În principiu, sinuciderea este cam în partea de jos a unui clasament descrescător al probabilităţilor cauzelor decesului. Este foarte posibil să fie o sinucidere simulată, să fi fost "sinucis". Dar, deocamdată este la nivel speculativ orice ipoteză. Din punct de vedere instituţional, faptul că accidentatul era liber să facă ce vrea, în condiţiile în care era sub presiune şi de justiţie, şi de opinia publică, indică faptul că nu ar fi avut de ce să se sinucidă, pentru că avea suficient de multe elemente de protecţie.
Rl: Dar invitarea lui luni, a doua zi după accident, la Parchetul General, pentru audieri şi o posibilă punere sub învinuire ar fi putut precipita lucrurile, să-l determine să ia o astfel de decizie radicală, din teamă sau din orgoliu?
HBM: A mai fost acolo, ştia pe ce se bazează. Dacă vroiau să-i facă rău, în sensul să-l închidă cu un mandat de arestare preventivă, o făceau mai devreme, de acum câteva săptămâni. Vorbim despre un personaj care era bine protejat de către anumite instituţii, inclusiv de către justiţie, şi nu avea de ce să se teamă că i-ar merge rău dacă face o vizită la procuror. Pe urmă, cine s-a apucat să facă asemenea afaceri la maginea legii sau chiar în afara legii ştie că mai devreme sau mai târziu va putea ajunge şi în arest preventiv, dacă nu chiar la o închisoare de 1-2 ani. Şi atunci, îşi face calculele: dacă merită milioanele pe care le strânge să fie plătite cu încarcerarea. Dar oricum, nu ar fi trebuit să-i fie frică în aşa măsură încât să se sinucidă acum.
Rl: Ce opinie aveţi în privinţa unui posibil filaj?
HBM: Este foarte posibil să fi fost o supraveghere de la distanţă, nu neapărat să fie urmărit pas cu pas, kilometru cu kilometru. Poate şi acesta este motivul pentru care a schimbat maşina. Foarte probabil nu a avut aşa-zisa "coadă", maşina de urmărire din filaj, când a plecat din Bucureşti, puţin probabil să fi sot urmărit de un echipaj de la servicii. Cred că a fost totuşi sub supraveghere. Dar trebuie să nu excludem nici varianta unor detectivi particulari, care ar fi putut fie sa-l protejeze, fie să-l încurce.
Rl: Mulţi fac analogia cu cazul fostului premier Adrian Năstase, care a avut tentativa de suicid în momentul în care au venit procurorii la uşa vilei sale…
HBM: Nu cred, la Năstase era o problemă de prestigiu. Întregul eşafodaj pe care şi l-a construit ani de zile, de lider politic care avea pretenţia că poată să conducă România din funcţia de preşedinte, să ajungă să fie efectiv încarcerat pentru nişte bideuri, categoric că gestul suicidal avea o oarecare justificare, de orgoliu. Ceea ce nu este cazul la patronul Hexi Pharma. Nu aş putea să le compar. Cel mai probabil este că ori i s-a făcut rău la volan, dacă el, într-adevăr era acolo, în maşină, ori pur şi simplu a avut un moment de pierdere a controlului. Nu cred că a fost o treabă premeditată.
Rl: Şi cum comentaţi controversa legată de rapoartele trimise sau nu de SRI care au ajuns sau nu unde trebuia în aceşti ani în care Hexi Pharma a câştigat contracte pe bandă rulantă şi a livrat dezinfectanţi diluaţi? Cum credeţi că va ieşi SRI din această situaţie şi cum va recupera deficitul de imagine în rândul opiniei publice?
HBM: SRI plăteşte acum "dividendele" faptului că, conform legii, are dreptul să desfăşoare şi afaceri sub acoperire. Sunt surse suplimentare de venit care sunt în afara controlului. Sunt şi alte servicii secrete care au dreptul să deţină asemenea întreprinderi şi au şi posibilitatea de a face contracte cu statul ş.a.m.d., dar şi cu alte firme pe care să le favorizeze. Este posibil să fie şi cazul firmei Hexi Pharma, care a avut o protecţie cel puţin în ce priveşte modul de obţinere a contractelor şi dovada este că nu i-a controlat nimeni, indiferent de calitatea produselor livrate de-a lungul anilor. Dar opinia publică ştie că există această posibilitate şi îi face proces de intenţie. SRI-ul era dintre toate instituţiile statului, după Armată, singurul care era contabilizat ca imagine la pozitiv. Nu iau în calcul DNA. Probabil că SRI o să scadă sub 50% la capitolul credibilitate în rândul populaţiei.
