Interviu cu George Maior, directorul SRI: Există centre de putere care vor să folosească SRI în bătălia prezidenţială din 2014

de Sabina Fati , 21 februarie 2013

George Maior, directorul SRI (45 de ani), crede că România „trebuie să aibă forţa de a-şi extrage puterea adecvată unor discuţii de pe picior de egalitate cu Rusia“. Din cauza importanţei care i s-a dat pe plan intern, site-ul Vocea Rusiei, finanţat de la Moscova, a devenit mai influent decât „este el din punct de vedere al calităţii“.

Maior mai adaugă că ţări situate la estul României încearcă să influenţeze statele din această parte a Europei. Anularea proiectului privind scutul american antirachetă de la Deveselu, aşa cum s-a vehiculat în presa din SUA, „ar afecta poziţionarea României într-un complex de securitate internaţional“, potrivit şefului Serviciului Român de Informaţii (SRI), care adaugă imediat că „din fericire, acest lucru nu se va întâmpla“.

Referindu-se la scandalul dintre senatorul Sorin Roşca Stănescu, de partea căruia s-a alăturat prosperul om de afaceri Ioan Niculae, fost ofiţer de Securitate, şi deputatul PSD Sebastian Ghiţă, care i-a acuzat pe aceştia de legături cu Rusia, directorul SRI a spus că „un fost ofiţer de Securitate şi un membru al Parlamentului, fost informator“ au vrut „să atragă Serviciul Român de Informaţii într-o dispută bazată pe interese economice sau politice“.

George Maior declară, astfel, că Securitatea „este incapabilă“ să înţeleagă „dinamica lumii contemporane şi ceea ce se întâmplă atât din punct de vedere economic, cât şi politic“. Şeful SRI consideră că atacul împotriva Serviciului are loc „probabil“ şi din cauză că „există centre de putere care văd în perspectivă şi încearcă să-şi traseze culoare spre viitor, vizând 2014, şi crezând că fie pot intimida SRI, fie îl pot orienta spre a se implica într-o bătălie politică foarte amplă“.

- De ce ministrul bulgar de Interne a acuzat România, spunând că doi dintre suspecţii atacului terorist de la Burgas s-au refugiat aici?

G.M.: Nu cred că a fost vorba despre o acuză. Am colaborat bine şi cu serviciile bulgare, şi cu alte servicii pentru investigarea acestui atac care are o importantă relevanţă pentru regiune. Noi, din propriile investigaţii, am trimis permanent informaţii operative părţii bulgare în legătură cu identificarea a doi suspecţi, iar informaţiile au fost coroborate şi cu alte date de la alte servicii, iar investigaţia, care este extrem de complexă, a putut avansa. Nu au existat nici un fel de acuze, doar mulţumiri în cluburile în care participăm, Serviciul Român de Informaţii şi cel bulgar, în format multilateral, dar şi în sens bilateral.

- Cei doi suspecţi au fost prinşi?

G.M.: Există în acest moment tratative şi schimburi de informaţii cu anumite state pentru adâncirea investigaţiilor în legătură cu cei doi suspecţi.

- Deci ei au reuşit să plece din România…

G.M.: Conform investigaţiilor SRI, nu există nici un indiciu care să poată arăta că de pe teritoriul României s-au făcut pregătiri sau au existat contacte în legătură cu atentatul terorist de la Burgas.

- „Al Qaeda se află la graniţele României“, spunea acum o lună preşedintele Traian Băsescu. Care este probabilitatea unui atac terorist asupra ţării?

G.M.: Din diverse motive, a crescut ameninţarea teroristă şi din partea Al Qaeda, deşi există şi alte organizaţii de aceeaşi factură. Am luat măsuri care să ducă la intensificarea cooperării cu alte servicii în aşa fel încât să ţinem această ameninţare cât mai departe de graniţele ţării. Din acest punct de vedere am fost chiar ofensivi în a încerca, pe de o parte, să prevenim intrarea unor persoane suspecte pe teritoriul naţional, într-o cooperare bună cu alte servicii de informaţii, sau să folosim această metodă, care ne este la îndemână, de expulzare a unor cetăţeni suspecţi de acţiuni de planificare teroristă sau de facilitare a unor contacte fie cu alte organizaţii din alte state, fie de tip financiar, care ar fi putut înlesni asemenea acţiuni.

- Cât de mare este probabilitatea unui astfel de atac terorist în România?

G.M.: Exclud o asemenea probabilitate pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, dacă vigilenţa SRI şi a altor servicii de informaţii cu care cooperează ar scădea, ar exista o probabilitate, pentru că ameninţarea este în creştere: există o circulaţie mult mai dinamică a persoanelor provenind din zonele cu un asemenea potenţial, şi mă refer mai ales la statele din Orientul Mijlociu şi cele din nordul Africii. Pe de altă parte, este vorba despre dezvoltările interesante din punct de vedere strategic care au loc în România: scutul antirachetă, facilităţi militare, prezenţa militarilor români în afara ţării, poziţionarea faţă de anumite problematici de acest tip în Afganistan. Toate acestea fac şi din România, ţară membră a NATO şi UE, o ţintă atrăgătoare pentru un asemenea atac.

- Retragerea finanţării pentru scutul antirachetă proiectat să fie construit în România ar afecta siguranţa ţării?

G.M.: Scutul american antirachetă aduce un plus de securitate naţională pentru România şi pentru regiune în general; acest lucru completează un ciclu bun din punct de vedere al evoluţiei securităţii naţionale, început prin aderarea la NATO şi integrarea în UE; sunt etape strategice majore şi evident că acest lucru, care din fericire nu se va întâmpla, ar afecta poziţionarea României într-un complex de securitate internaţional.

- Raportul dintre cheltuieli şi beneficii, care ar fi fost calculat la Washington de către biroul guvernamental de audit, credeţi că va rămâne în favoarea Statelor Unite, care ar urma să finanţeze scutul antirachetă?

G.M.: Eu vă spun ceea ce se întâmplă, programul agreat continuă în etapele de planificare stabilite iniţial şi sunt inclusiv semnale explicite din acest punct de vedere. Pe de altă parte, întotdeauna vor exista discuţii complexe despre modul în care se implementează un asemenea plan şi trebuie să fim atenţi, că această dezvoltare trebuie ajutată şi prin modul în care acţionăm din punctul de vedere al politicii interne.

 - Adică, în cazul în care în România este stabilitate, amplasarea scutului antirachetă va avea loc la Deveselu; în schimb, pe fondul unei noi crize politice acest proiect s-ar putea anula?

G.M.: În România este stabilitate, şi de aici pornim. Evident că evoluţii imprevizibile pot afecta acest lucru, dar nu vorbim despre acest gen de posibilităţi.

- Ar putea fi însă şi cauze externe ce ar duce la realocarea scutului antirachetă gândit să fie amplasat la Deveselu, de exemplu programul spaţial iranian, care ar putea face inutil acest scut?

G.M.: Acest scut este proiectat ţinând cont de viitoarea arhitectură internaţională şi trebuie să vedem acest proiect în perspectiva următoarelor decenii, când dezvoltările tehnologice atât de rapide vor crea un climat adecvat producerii acestor tipuri de riscuri asimetrice, cum este cel legat de rachetele balistice.

- Fosta şefă a diplomaţiei americane, Hillary Clinton, spunea la finele anului trecut că Rusia încearcă să „resovietizeze“ Europa de Est. Vedeţi din această perspectivă un pericol pentru România?

G.M.: România trebuie să aibă forţa de a-şi extrage puterea adecvată unor discuţii de pe picior de egalitate cu Rusia, putere pe care şi-o poate extrage doar din apartenenţa la NATO şi la UE. Eu cred că este important să se ştie acest lucru; pe de altă parte, trebuie să fim atenţi şi la state, pe care nu vreau să le numesc, dar care se află la estul României, unde există preocupări de a cunoaşte în profunzime ceea ce se întâmplă aici, de a încerca anumite exerciţii de influenţare a unor dinamici din statele din zonă. Încercăm să contracarăm astfel de fenomene.

- Dar ce împiedică sau a împiedicat România să se poarte de pe picior de egalitate cu Rusia, de vreme ce este membră a NATO de zece ani?

G.M.: Eu vorbesc despre faptul că, pe măsură ce ne integrăm mai bine în structurile NATO din toate punctele de vedere, pentru că există, dincolo de dimensiunea militară, şi dimensiunea politică şi cea de informaţii etc., România ar avea mult mai multe posibilităţi de a-şi proiecta puterea în negocieri, pe diverse paliere care o interesează, cu state din afara Alianţei Nord-Atlantice sau a UE: negocieri politice, economice, strategice.

- Criza din Republica Moldova ar putea fi influenţată şi de factori externi? Credeţi că modelul Georgiei, care a abandonat în mare măsură politicile euro-atlantice, revenind pe orbita Moscovei, poate fi reprodus şi la Chişinău?

G.M.: Întotdeauna au existat interese din state estice cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova, dar sunt şi probleme serioase în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău, pornind de la felul în care anumite mecanisme statale funcţionează acolo. Eu sper ca elitele moldovene să continue pe acest drum bun spre UE, în mod solidar şi unit.

- Ce rol poate juca România la Chişinău?

G.M.: România este activă în sens economic, politic, iar SRI are o relaţie bună cu serviciul moldovean în curs de reformare şi sper să continuăm pe această direcţie.

- Anul trecut, înainte de suspendarea lui Traian Băsescu, site-ul Vocea Rusiei a devenit brusc foarte influent. Propaganda făcută de Vocea Rusiei influenţează viaţa politică din România?

G.M.: Cred că l-am făcut noi mai influent în plan intern decât este el din punct de vedere al calităţii.

- Multe dintre informaţiile publicate acolo provin adesea din interiorul unor instituţii sau partide autohtone.

G.M.: Există libertatea de exprimare a mass-media şi, vă garantez, noi l-am făcut mai influent decât putea fi. Am fi mai înţelepţi dacă am fi mai reţinuţi în comunicarea pe acest palier.

- Totuşi, este vorba despre un post de radio guvernamental, din afara României, care reuşeşte să obţină informaţii, uneori mai bune decât presa românească, din interiorul unor structuri autohtone.

G.M.:  N-aş fi atât de categoric în privinţa obţinerii de informaţii din interiorul unor instituţii româneşti: că există comunicare cu diverse persoane sau personalităţi, sau că a existat o astfel de comunicare, asta este o cu totul altă chestiune.

- SRI îi cunoaşte pe cei care publică acolo?

G.M.: Nu ne-am dedicat foarte multă energie, dar pot să vă spun că noi înşine am dat plusvaloare producţiei acestui site, prin modul în care au fost preluate în plan intern mesajele mediatice venite de acolo.

- Unul dintre membrii Comisiei SRI, Sebastian Ghiţă, a spus zilele acestea că există mai multe persoane în politică şi afaceri care au relaţii complicate cu Rusia. E adevărat?

G.M.: Eu nu vreau să comentez declaraţiile unor politicieni. Evident că sunt foarte multe persoane din România care au relaţii de afaceri cu Rusia, şi este şi firesc să vrei să-ţi dezvolţi afacerile.

- Totuşi, în ultimele 10 zile, mai mulţi politicieni şi mai multe posturi TV au atacat SRI în discuţiile publice. Ce a determinat această nervozitate?

G.M.: Eu am văzut că un fost ofiţer de Securitate şi un membru al Parlamentului care a fost informator al Securităţii au vrut să atragă serviciul într-o dispută bazată pe interese economice sau politice. Mi-am dat seama cât de incapabilă este Securitatea să înţeleagă dinamica lumii contemporane şi ceea ce se întâmplă, atât economic, cât şi politic. Am fost dezamăgit să văd unele comentarii care încercau să amestece lucrurile, fără să facă o departajare netă în ceea ce înseamnă Serviciul Român de Informaţii faţă de fosta Securitate. SRI este o instituţie care nu are la bază o ideologie, ci doar un sistem de valori democratice, iar faptul că asemenea oameni încearcă să vorbească de poliţie politică, tocmai ei, care au lucrat pentru poliţia politică a regimului comunist, arată o incapacitate intelectuală de a înţelege lucrurile, dar şi un interes faţă de propria agendă.

- Vă referiţi la senatorul Sorin Roşca Stănescu, fost informator al Securităţii, la Dan Voiculescu, la rândul lui fost informator, dar care ulterior a lucrat pentru firme ale Securităţii, şi la prosperul om de afaceri Ioan Niculae, care se laudă că şi-a început cariera de ofiţer al Securităţii când avea 21 de ani…

G.M.: Nu vreau să mă refer la nume. Eu am vorbit despre o situaţie foarte clară.

- Spuneţi că aceşti oameni care au lucrat pentru Securitate au interese politice şi economice. Ce fel de interese?

G.M.: Se văd cu ochiul liber. Nu comentez mai mult.

- Scandalul a început după ce dvs. aţi prezentat, săptămâna trecută, la Comisia SRI un raport în care insistaţi asupra securităţii energetice şi asupra corupţiei la nivel strategic?

G.M.:  Noi prezentăm asemenea rapoarte instituţiilor statului, Guvernului, Parlamentului, ministerelor, tot timpul.

- Deci nu s-au speriat fiindcă le-aţi vorbit despre „corupţia la nivel strategic“?

G.M.:  Probabil că au existat motive. Ei ştiu mai bine.

- Dar cum definiţi „corupţia la nivel strategic“?

G.M.: În primul rând, traficul de influenţă, care poate acapara un ministru, un minister, în modul curent de operare. E un exemplu.

Alte aspecte pot deregla dinamica pieţei libere prin influenţe politice, printr-un lobby ilegitim etc.

- În această perioadă, aceste pericole sunt mai mari decât anul trecut sau decât acum doi ani?

G.M.: Poate că mulţi sunt supăraţi pe noi fiindcă în ultimii ani Serviciul a îngrădit foarte mult marja aceasta de operare la „nivel strategic“, indiferent de coloratura guvernelor, de apartenenţa politică a personajelor. Nu ne iubesc prea mult politicienii, dar bine că ne iubeşte populaţia, care are încredere în SRI în proporţie de peste 50 la sută, deci ceva s-a detectat la nivelul simţului comun în privinţa felului în care acţionează Serviciul.

- Dar de ce credeţi că aceste critici sau atacuri la adresa SRI s-au declanşat chiar în acest moment?

G.M.: Probabil că există centre de putere care văd în perspectivă şi încearcă să-şi traseze culoare spre viitor, vizând 2014, şi crezând că fie pot intimida SRI, fie îl pot orienta spre a se implica într-o bătălie politică foarte amplă. Spre deosebire de ei, SRI are o singură preocupare, cea a securităţii naţionale, şi nu ne impresionează nici un miliardar care vorbeşte într-un anumit fel despre Serviciu, nici un parlamentar care ne critică.

- Miza bătăliei este deci cursa prezidenţială de anul viitor.

G.M.: Nu vreau să fac nici un fel de referiri în acest sens.

- Vi se pare normal ca liderii politici să-şi facă în jur un cerc format din foşti şefi de servicii secrete?

G.M.: Nu e nimic anormal. Sunt oameni liberi, important este, dacă intră în astfel de cercuri, să-şi aducă un aport pozitiv în consiliere, fiindcă au un bagaj de cunoştinţe extrem de folositor.

- Nu doar foşti şefi de servicii au intrat în acest joc al consilierii, ci şi o serie de rezervişti; îi aveţi în vedere?

G.M.: Pe mine mă deranjează o serie de rezervişti care folosesc informaţii, ceea ce este ilegal, pe care le-au dobândit pe parcursul carierei de ofiţeri de informaţii, pentru agende economice sau politice, sau care încearcă să contacteze ofiţeri activi pentru a dobândi informaţii noi pe care să le folosească şi care pun presiune prin acest mod de operare fie pe Serviciu, fie în diverse anturaje în care se învârt. Este contrar eticii ofiţerilor de informaţii şi îi dispreţuiesc pentru ceea ce fac.

- Îi monitorizaţi?

G.M.: Nu voi spune niciodată pe cine monitorizăm sau nu.

- Dacă nu sunt monitorizaţi, înseamnă că ei pot folosi fără probleme aceste informaţii în cercurile politice şi economice.

G.M.: Serviciul are suficiente mecanisme pentru a preveni şi pentru a elimina aceste aspecte din viaţa curentă.

- Există politicieni influenţi, unii dintre ei deţinători de trusturi mediatice importante, care au acces la informaţii de interes. Şi-au creat propriile structuri de informaţii?

G.M.: Nu vreau să comentez activitatea trusturilor sau modul în care fiecare dintre noi culegem informaţii într-o eră a informaţiilor. Noi operăm cu informaţii secrete de interes naţional şi este stabilit prin lege cine are acces la acest sistem, în rest intrăm pe un tărâm al ilegalităţii.

- Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu spunea recent că „proiectul euro-atlantic al României“ este în pericol şi că „există anumite grupuri de interese care fac presiuni în acest sens“. E adevărat?

G.M.: Nu comentez ce spune dl Lăzăroiu. Vreau să vă spun că proiectul euro-atlantic al României – şi există destule forţe capabile să-l ducă mai departe şi să-l întărească –, noi am atins acum un punct maxim de securitate naţională prin proiectul euro-atlantic şi un punct maxim în ceea ce priveşte suveranitatea naţională, pentru că suntem liberi, în alianţele democratice în care participăm, să ne exprimăm puncte de vedere şi să adoptăm decizii.

- Întrebarea e dacă, prin anumite manifestări, prin anumite decizii diplomatice sau guvernamentale, prin anumite blocaje care există în economie sau în politică, România ar putea devia de la axa Bucureşti-Bruxelles-Washington.

G.M.: Nu văd acest pericol de a devia, văd doar posibilităţi de încetinire, de pierdere de timpi istorici, pe care la un moment dat îi recuperăm, apoi mai regresăm, dar stăm foarte solid în cadrul proiectului.

- Puterea de influenţă a unor televiziuni de ştiri ar putea influenţa sau chiar determina mersul României ori situaţia internă?

G.M.: Cred că, până la urmă, populaţia poate discerne exact aspectele de interes naţional şi popular în legătură cu condiţia lor şi din acest punct de vedere libertatea presei se reglează permanent în evoluţia naturală a lucrurilor.

- Este bine pentru România ca politicienii să poată deţine trusturi media?

G.M.: Este legal, nici nu vreau să comentez, cred că lucrurile se vor regla.

- Ultimul Raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Verificare şi Control menţionează faptul că anumite televiziuni fac presiuni asupra sistemului juridic.

G.M.: Există uneori instituţii supuse unor campanii mediatice, ceea ce le obligă să-şi aloce mai multă energie pentru a răspunde unor atacuri decât pentru ceea ce trebuie să facă: mă refer la sistemul judecătoresc, dar şi la SRI. Vă dau un exemplu: este perfect legitim să existe o investigaţie jurnalistică asupra presupuselor închisori CIA, problema e cui foloseşte; datorită acestor investigaţii putem fi mult mai expuşi din punct de vedere al pericolului terorist despre care vorbim. Diverse organizaţii iau de bune aceste emisiuni şi captează această posibilitate, iar România devine mai interesantă pentru ei decât era înainte.

- În 2006, la instalarea dvs. în fruntea SRI, spuneaţi că atunci când PSD va veni la putere veţi demisiona.

G.M.: Depinde cum definiţi puterea într-un stat. Să vedem şi anul 2014, şi atunci putem vorbi şi despre acest lucru.

- Vă incomodează că sunteţi naşul de cununie al premierului Victor Ponta?

G.M.: Absolut deloc. Sunt lucruri foarte clare şi distingem comunicarea noastră instituţională de cea personală. Instituţional vorbind, mă bucur că avem o comunicare foarte bună, mai ales că la nivel cantitativ premierul primeşte cele mai multe informaţii din partea noastră, iar Guvernul trebuie să ia permanent decizii pe baza acestor date, iar implementarea informaţiilor este, cel puţin până acum, adecvată. Mai sunt unele ministere cu probleme, dar lucrurile se vor regla probabil.

- Din cauza acestor relaţii familiale între dvs. şi prim-ministru, în opinia publică s-a creat imaginea că dvs., împreună cu actualul sistem de informaţii, vă aflaţi în spatele premierului, în vreme ce în spatele lui Crin Antonescu s-ar afla „vechiul sistem“.

G.M.: Sistemul acesta de securitate se află în spatele prim-ministrului, al CSAT, al preşedintelui şi al miniştrilor. Cu dl Antonescu am avut o comunicare raţională şi bună. Am transmis informaţii în ritmul normal către preşedintele interimar. Am avut şi câteva discuţii legate de evenimentele de la Burgas, când a avut loc şi o şedinţă a CSAT. Chiar şi acel CSAT a luat câteva decizii foarte bune în ceea ce priveşte Serviciul, care şi-a reglat capacităţile în funcţie de noua situaţie, inclusiv o suplimentare bugetară şi o serie de decizii care, dacă ar fi, în sfârşit, puse în practică, ar ajuta mai mult SRI pentru a face faţă pericolului terorist.

- În perioada suspendării preşedintelui au existat riscuri serioase de scoatere a României din peisajul european?

G.M.: Aţi văzut dezvoltările politice din UE şi eu nu le voi comenta. A existat din punctul de vedere al Serviciului o preocupare a unor state partenere în legătură cu stabilitatea Serviciului, având în vedere aportul său masiv la securitatea euro-atlantică.

- Există o revistă a rezerviştilor din SRI cu care dvs. colaboraţi. Ce fel de relaţii există între Serviciu şi aceşti foşti ofiţeri?

G.M.:  Am încercat să avem o relaţie. Îi mai informăm în legătură cu dezvoltările legate de securitatea naţională, îi chemăm la discuţii periodice; la diverse evenimente sunt foarte mulţi oameni de bună calitate şi foarte puţini dintre cei despre care v-am spus că-i dispreţuiesc. Şi ei ştiu la cine mă refer.

- Aceste excepţii ar putea să pună mâna pe anumite zone de putere, într-o formă sau alta?

G.M.: Nu cred, pentru că ideea despre politică a acestora este atât de artificială încât devin foarte repede dezamăgiţi că nu pot să facă politică la nivelul la care şi-ar dori. Aţi avut ocazia să vedeţi anumite evoluţii în acest sens. Ei pot uza de informaţiile pe care le mai au de la fosta lor instituţie, dar în momentul în care nu au nimic de spus suplimentar involuează rapid în politică.

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook