Interviu cu vicepreședintele CNATDCU, Marius Andruh: Sunt uluit de modul în care parlamentarii vor să fie judecate plagiatele

Dezbaterea privind corec­titudinea academică a luat amploare săptămâna trecută în urma a două evenimente. Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a invalidat rapoartele unei comisii interne – de Științe Militare – după ce aceasta a înaintat propuneri de neplagiat în cazul fostului ministru de Interne Petre Tobă și al primarului orașului Voluntari, Florentin Pandele.

Un al doilea moment, poate mai delicat, despre care „România liberă“ a scris în exclusivitate, l-a reprezentat votul din Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților pe Ordonanţa de Urgenţă numărul 4/2016, prin care se modifică semnificativ modul în care sunt analizate tezele de doctorat suspectate de plagiat. Deputații au adoptat un singur amendament pentru Ordonanță, fără a aduce clarificările cerute de preşedintele Klaus Iohannis, care o trimisese la reexaminare în luna mai. De altfel, amendamentul deschide o portiță de scăpare pentru plagiatori, care ar trebui judecați potrivit normelor și legislației în vigoare de la data susținerii tezei de doctorat. Analiza tezelor de doctorat suspectate de fraudă academică se mută de la
CNATDCU la școlile doctorale care au acordat respectivul titlu.

Cum interpretați decizia Comisiei de Învățământ de a lăsa analiza tezelor de doctorat universităților care le-au acordat?

Marius Andruh: Într-un sistem universitar sănătos, acordarea titlului de doctor trebuie să se oprească la nivelul universităților. La noi, sistemul de învățământ are multe probleme și mai sunt lucruri de făcut pentru a-l însănătoși. Deocamdată este bine că tezele de doctorat sunt analizate de CNATDCU. În legătură cu propunerea din Ordonanța de modificare a Legii Educației (care specifică și că în cazul tezelor de doctorat aflate în analiză la CNATDCU procedura se va finaliza în conformitate cu legislaţia în vigoare la data susţinerii respectivelor teze de doctorat – n.red.) sunt uluit. Ce înseamnă că tezele sunt evaluate pe baza regulilor în vigoare la data susținerii lor? Sunt îngrozit pentru că mi-e greu să cred că atunci când mi-am susținut doctoratul, nefiind asemenea reglementări cuprinse într-o lege, eu aș fi avut voie să plagiez. Nu cred că în 1988, când mi-am dat doctoratul, aș fi avut eu (sau doctoranzii mei, sau orice elev sau student) voie să copiez. Plagiatul are aceeași definiție dintotdeauna. Doctoratul este o activitate de cercetare originală, iar plagiat se consideră furtul de idei științifice.

Pentru analiza doctoratelor se vor constitui comisii la nivelul școlilor doctorale din universități.

M.A.: Sunt puține universități asemenea Universității Bucu­rești , care, de bunăvoie și în numele corectitudinii procesului de cercetare, a sesizat și a analizat corect cazurile de impostură academică petrecute în Universitatea București (Victor Ponta și Gabriel Oprea, pentru care universitatea a recunoscut plagiatele – n.red.). Aici se pune întrebarea dacă o universitate vrea să fie serioasă sau doar să ascundă sub preș toate mizeriile.

Vor avea universitățile pute­rea de a recunoaște că au dat doctorate pe baza unor lucrări plagiate?

M.A.: Pentru a prevedea situații de genul acesta, o evaluare trebuie să fie nu doar corectă, dar și stimulativă. Dacă eu mă evaluez doar în interior și nu mă compar cu nimeni, nu progresez. Este esențial să fii analizat obiectiv, iar acest lucru nu se poate face doar din interio­rul universităților. Trebuie o analiză făcută de experți bine aleși, aspect care va dezvolta activitea școlii doctorale respective. Aceste evaluări se făceau înainte, și nu era un lucru rău, de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), CNATDCU și Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS). Fiecare analiza o anumită parte din procesul de acordare a titlului.

Universitatea de Apărare a dat verdict de neplagiat în cazul lui Petre Tobă și al lui Florentin Pandele.

M.A.: Pentru a nu exista suspiciuni, e necesară și evaluarea venită din partea unei comisii din exterior. Întotdeauna există tentația de a avea suspiciuni de conflict de interese atunci când evaluarea se face din interior. Ca să nu mai existe, e normal ca evaluarea să fie făcută din exterior. Verdictul de neplagiat al Universității de Apărare ridică semne de întrebare asupra obiectivității procesului pe care ei l-au desfășurat. În mod normal, aceste școli doctorale ar trebui reevaluate și trasă o concluzie clară.

Există vreo problemă cu această Comisie de Științe Militare care a înaintat verdicte de neplagiat în cazurile Pandele și Tobă?

M.A.: Ar fi bine ca această Co­mi­sie de Științe Militare să funcționeze împreună cu alte discipline din științele sociale, precum științele politice și admi­nistrative, sociologie. Mai există comisii ale CNATDCU care înglo­bează mai multe discipline.

Verdictele finale ale CNATDCU se pot politiza?

M.A.: Există posibilitatea asta. Cei incriminați apelează la toate contestațiile și detaliile de formă, iar toate justificările acțiunilor lor sunt de ordin procedural.

Cum apreciați rapoartele Comisiei de Științe Militare pe baza cărora s-a dat verdict de neplagiat în cazurile Tobă și Pandele?

M.A.: Sunt superficiale și se argumentează aleator, fără a fi atinse toate detaliile cuprinse în sesizare. Rapoartele nu au fost făcute obiectiv.