Interviu cu profesorul Mihail E. Ionescu: România are nevoie „urgentă“ de o flotă militară proprie

de Sabina Fati , 02 februarie 2016 - stire actualizata la ora 12:43, 03 februarie 2016
Interviu cu profesorul Mihail E. Ionescu: România are nevoie „urgentă“ de o flotă militară proprie

Militarizarea Crimeii “constituie o amenințare directă pentru securitatea României”, explică profesorul Mihail E. Ionescu, directorul Centrului pentru Studii Est-Europene şi Asiatice. România are deci nevoie de o flotă proprie, “este o urgență”, susține profesorul, amintind că acest lucru este cerut de NATO, care spune că statele membre trebuie să reziste “primelor lovituri” până la sosirea forțelor aliate, “indiferent dacă e vorba despre confruntări terestre sau maritime”.

Pe de altă parte, Mihail E. Ionescu declară că obiectivul principal al Rusiei în acest moment este ridicarea sancțiunilor, de aceea “nu va face nicio mișcare riscantă în R. Moldova” și nici nu va  “forța” alegerile anticipate prin “radicalizarea manifestațiilor”.

Profesorul Ionescu sugerează că statele din Est nu au nevoie de bomba atomică, deși Polonia a testat deja opinia comunității internaționale în acest sens:  “În cadrul NATO este posibilă dislocarea de armament nuclear pentru a descuraja un potențial inamic. Să nu uităm că Rusia, în unele exerciții militare recente, a inclus în ­curricula exercițiului efectuarea unor lovituri nucleare tactice” în Europa de Est.

Criza din R. Moldova nu are doar cauze interne. Ce rol credeți că mai poate juca ­România în acest context?

M.E.I.: Pentru a înțelege criza din R. Moldova trebuie să luăm în considerare contextul internațional: UE a început să implementeze Acordul de Asociere cu Ucraina de la 1 ianuarie 2016, după ce anterior fusese suspendat și după multe discuții tripartite eșuate Ucraina-Rusia-UE; eșecul Moscovei în încercarea de a conecta implicarea ei în Siria cu ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, cu scopul eliminării sancțiunilor internaționale. Suntem în situația în care Rusia se află în postura de a alege  fie eliminarea sancțiunilor, care afectează grav economia sa,  fie să militeze în continuare asertiv pentru păstrarea unei sfere de influență.

Dar care e obiectivul prioritar al Moscovei?

M.E.I.: Ridicarea sancțiunilor este obiectivul prioritar, din cauza deteriorării  situației economice din Rusia și a scăderii prețului petrolului. În același timp, vrea să-și păstreze o anume influență în R. Moldova prin așa-numitul “Maidan pe dos” care are loc la Chișinău. Așa citesc eu criza din R. Moldova, care prin noul guvern instalat răspunde viziunii Vestului în “păstrarea căii europene”.

R. Moldova este mai înclinată să meargă spre Est sau spre Vest?

M.E.I.: Se vorbește din ce în ce mai mult nu despre o resetare SUA-Rusia, ci despre o înțelegere în ceea ce privește estul Ucrainei. Amănuntele nu se știu, dar e clar că există contacte între Occident și Rusia pe acest subiect, iar secretarul de stat al SUA, John Kerry, a și vorbit  recent la Davos despre ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, în care Moscova își negociază ridicarea sancțiunilor, nu va face o mișcare riscantă în R. Moldova, inclusiv forțarea alegerilor anticipate prin radicalizarea manifestațiilor.

Crimeea este o poveste relativ închisă pentru Occident. În acest fel marile puteri recunosc în mod tacit revenirea în forță a Rusiei la Marea Neagră, dar nu numai?

M.E.I.: Eu aș spune mai degrabă că subiectul Crimeea trece temporar în planul secund, nu că ar fi o temă închisă. O înțelegere imediată în cazul unei situații atât de complicate e puțin probabilă, dar se fac pași, mai mari și mai mici, în acest sens. Rusia încearcă să demonstreze că nu vrea doar să scape de sancțiuni, ci și că este solidară cu alianța condusă de SUA împotriva terorismului.

Cum se schimbă echilibrul regiunii în care ne aflăm din cauza conflictului dintre Rusia și Turcia?

M.E.I.: Conflictul dintre Turcia și Rusia se leagă de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Marea Neagră se înscrie într-un complex de securitate mai lărgit. Conflictul dintre cele două are un impact imediat în Marea Neagră: Rusia va continua militarizarea Mării Negre o dată cu acțiunea în Siria, Turcia va căuta să liniștească Rusia și să inițieze o destindere cu ea fiindcă se teme de un stat  kurd. Deci Ankara dorește o reconciliere rapidă cu Rusia, dar Moscova își va vinde scump prietenia. Există o tradiție a unei înțelegeri ruso-turce la Marea Neagră, care s-ar putea să dobândească fațete noi, fiindcă cele două au un interes comun: de a-și păstra pozițiile proeminente pe care le au la Pontul Euxin, iar prin înțelegere să blocheze orice încercare de ­abrogare a Convenției de la Montreux din 1936 care le asigura preeminența în acvatoriul acestei mări.

Totuși, Rusia pare să se bucure de un real avantaj în fața Turciei, atât datorită poziției pe care o are o dată cu anexarea Crimeii, cât și după incidentul care a dus la doborârea unui bombardier rusesc de către turci.

M.E.I.: Poziția strategică a Crimeii îi conferă într-adevăr un mare avantaj Rusiei. Militarizarea ei constituie o amenințare directă pentru securitatea României.

Unde se află România în această ecuație, fiindcă singura reacție a Bucureștiului a fost propunerea de creare a unei flote NATO la Marea Neagră?

M.E.I.: Această propunere nu este o noutate, dacă ne raportăm la ideile recente venite dinspre UE: Berlinul, spre exemplu, a propus recent o flotă comună a UE la Marea Baltică, iar ca răspuns Bucureștiul a propus o flotă la Marea Neagră. Ocuparea și militarizarea Crimeii, relativa tăcere în jurul anexării acestei provincii ucrainene ridică pentru România o problemă căreia trebuie să-i găsească un antidot. Mai exact sporirea capabilităților proprii la Pontul Euxin, prin această flotă comună.

De ce credeți că România s-a retras cumva din peisajul ­acesta tulbure în ultimii ani?

M.E.I.: Între 2004 și 2008, România a avut o atitudine vizibilă la Marea Neagră, conștientă că lipsa de acces a navelor aliate reprezintă o vulnerabilitate pentru securitatea țării. România s-a poziționat deci cu multă vreme în urmă față de Convenția de la Montreux, care reglementează intrarea navelor în Marea Neagră.

Poate fi înființată o flotă NATO la Marea Neagră în condițiile Convenției de la Montreux, care permite doar unui anumit tip de vase să intre în Marea Neagră și doar pentru 21 de zile?

M.E.I.: Pentru un timp scurt, cât se realizează schimbarea/abrogarea Convenției de la Montreux, poate fi o flotă a statelor NATO care au ieșire la Marea Neagră. Sigur, aportul  Turciei este esențial în acest scenariu. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem și deciziile ultimului summit NATO privind organizarea unei forțe de reacție rapidă care să intervină la nevoie în estul Europei. În același timp a arătat că într-un timp foarte scurt capabilitățile statelor NATO din zonă trebuie să fie întărite pentru a rezista în caz de forță majoră până la sosirea aliaților.

N-ar fi mai util ca România să aibă propria ei flotă?

M.E.I.: Da, sau să-și construiască o flotă împreună cu Bulgaria, pentru a fi mai ieftin. Doar că acest lucru necesită și timp, și bani. Este și soluția unei donații a aliaților, dar… Nuanța ultimului summit NATO este că nu  trebuie prepoziționată Alianța pentru respingerea unei agresiuni, ci sarcina primordială este chiar a statelor NATO ale arealului, pentru a rezista primelor lovituri până la sosirea forțelor respective, indiferent dacă e vorba despre confruntări terestre sau marine. Acest lucru înseamnă în cazul de față construcția propriei flote, care este o necesitate pentru România. Una urgentă.

În 2008, în războiul din Georgia, Turcia nu a lăsat să intre prin strâmtori nici măcar navele-spital trimise de SUA, preferând să-și mențină tradiționalele relații bune cu Rusia, decât să colaboreze cu proprii aliați.

M.E.I.: Aceasta este geometria relațiilor în acest spațiu, mai ales de când Rusia pune pe primul loc forța militară in comportamentul ei internațional față de vecini.

Rusia este, de fapt, cea care impune această geometrie.

M.E.I.: Este evident. Dacă obiectivul Rusiei în 2016 este ridicarea sancțiunilor, atunci s-ar putea să pună “stop” militarizării Crimeii și poate, cine știe va lua în calcul  chiar returnarea acesteia Ucrainei, nimic nu e imposibil.

Ministrul de Externe rus tocmai a spus că nu se va pune problema în acest fel niciodată.

M.E.I.: Experți ruși, dintre cei  cunoscuți, au vorbit despre această posibilitate anul trecut, estimând și un termen de retrocedare, 10 ani, în cadrul unei înțelegeri de tip Ialta. Nu cred că și-au schimbat opiniile.

De ce credeți că România nu a avut niciodată o flotă militară serioasă la Marea Neagră?

M.E.I.: O flotă militară este extrem de costisitoare, înghite resurse enorme. În perioada interbelică, România a încercat să aibă o astfel de flotă, a avut de altfel și submarine capabile să controleze coastele plus o forță de suprafață care să apere litoralul autohton. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, flota românească a fost capabilă să evolueze chiar dincolo de această misiune. În perioada Pactului de la Varșovia, acest subiect a trecut pe locul doi, ceea ce nu a exclus achiziționarea, în 1970, a unui submarin, iar acum cred că a avea o flotă e unul din principalele obiective ale îndeplinirii de către România a misiunilor ce-i revin, potrivit statului de membru ­NATO. Ar fi necesar să gândim subiectul nu doar legat de Marea Neagră, ci și de Dunărea maritimă, deci urgența unei flotile militare la Dunăre.

Spre deosebire de Polonia, ­care s-a impus ca putere regio­nală în ultimii ani, România a preferat să aștepte să vadă ce se întâmplă. Credeți că e o strategie bună?

M.E.I.: Nu cred că e o strategie bună, dar are un filon istoric, în sensul că România întotdeauna când în imediata apropiere au fost volburi sistemice a preferat să adopte o poziție de așteptare strategică. În 1939, de pildă, a avut loc încercarea creării blocului neutrilor din Balcani, dar în actualele împrejurări, când România este în UE și NATO, are chiar o datorie să abandoneze această poziție, să fie mai vizibilă, să înceapă să gândească proactiv și să pună în practică planuri ambițioase, inclusiv diplomatice.

Polonia a vorbit la un moment dat despre necesitatea de a avea bomba atomică. Ar trebui, oare, ca și România să se gândească mai serios la propria apărare?

M.E.I.: România ar trebui să promoveze o sinergie accentuată cu Polonia în ideea contracarării eventualelor amenințări, ceea ce nu înseamnă să imiți sau să copiezi. Polonia a negat ulterior această dorință de a avea bomba nucleară. Istmul ponto-baltic rămâne un spațiu extrem de sensibil din punctul de vedere al securității europene, iar Polonia și România, ca principale puteri ale regiunii, trebuie, sunt obligate  să  lucreze împreună. Nu știu care sunt rațiunile ori au fost rațiunile care au dus la această declarație, dar e un semnal al urgenței din punctul de vedere al Poloniei. În cadrul ­NATO este posibilă dislocarea de armament nuclear pentru a descuraja un potențial inamic. Să nu uităm că Rusia, în unele exerciții militare recente, a inclus în ­curricula exercițiului efectuarea unor lovituri nucleare tactice.

Unde?

M.E.I.: În 2009 și în 2013, în aplicațiile militare rusești efectuate la frontiera de vest, pe direcția strategică de la sud de Marea Baltică, au fost “jucate” și lovituri nucleare tactice.

În acest binom posibil, credeți că România este prea orgolioasă pentru a accepta că Polonia e mai bine situată?

M.E.I.: E posibil să se simtă ușor inconfortabil: nu e vorba despre asimetria în dimensiuni - 40 de milioane de locuitori la 20 de milioane, Produsul Inten Brut, care în cazul Poloniei a crescut de patru ori, iar în cazul României a stagnat etc. –, ci de rațiuni geopolitice. Pentru Polonia istmul ponto-baltic reprezintă o prioritate absolută, România are în plus de făcut față și vâltorii din Marea Neagră. Ecuația strategică a României e mai complicată, din cauza vecinătății sudice și a situației în care se află Turcia, cu implicarea ei în Siria. România, spre deosebire de Polonia - care are o vecinătate puternică la nord pe care se poate bizui, recent Suedia arătând semne clare că vrea aderarea la NATO – este izolată de aliați.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, spunea recent că UE are la dispoziție “doar două luni” pentru a pune criza migrației sub control, în caz contrar spațiul de liberă circulație Schengen se va prăbuși, iar blocul comunitar ar putea eșua ca proiect politic. Credeți că ar fi posibil acest scenariu?

M.E.I.: Nu aș intra în panică. Strategia UE în martie urmează să oprească valul migrator și să împartă pe cote numărul celor veniți. Aici UE a înțeles că e nevoie de o acțiune urgentă militară - împotriva Statului Islamic diplomatică - pentru o relație privilegiată cu Turcia și soluționarea dosarului est-european, care include Rusia. Solidaritatea în ansamblul UE devine cuvânt de ordine pentru a evita surprizele.

Gazul rusesc influențează încă politica externă a unor țări importante din UE, cum e, de pildă, Germania. Cum vedeți acest parteneriat Germania-Rusia?

M.E.I.: Odată încheiat Tratatul de liber-schimb al UE cu SUA (TTIP), negocierea prețului gazului rusesc, a traiectelor de transport ale acestuia și chiar a relației Germania-Rusia ar putea fi abordată dintr-o altă perspectivă. În absența unui tratat cu SUA, am avea în oglindă o întărire a relațiilor ruso-germane și poate chiar pași spre o Europă mai mare: de la Lisabona la Vladivostok.

Vă gândiți la un parteneriat între UE și Rusia?

M.E.I.: Un parteneriat, care ar fi parte a scenariului negativ, fiindcă ar presupune Brexit-ul și, cine știe?, poate chiar desfiin­țarea NATO. Securitatea de la Vancouver la Vladivostok ar fi o amintire istorică frumoasă.

De unde vine slăbiciunea Berlinului pentru Moscova, este doar parte a unei tradiții istorice sau ar putea face parte dintr-o strategie a Germaniei?

M.E.I.: Este și o tradiție istorică, ea vine de la Bismarck, iar prăbușirea URSS, așadar slăbiciunea imperială a Rusiei azi, a revitalizat-o poate. Fără Ucraina, Rusia nu poate domina Europa. Siberia ultrabogată în resurse, dar nepopulată, e un drum artic între Asia și Europa, iar marile descoperiri de resurse în nordul Eurasiei impulsionează în era globalizării noi proiecte geopolitice. Poate fi un răspuns lung, dar și controversat.

Cam când apreciați că va avea loc o împăcare a Rusiei cu SUA?

M.E.I.: Greu de spus, dar ea va interveni poate mai curând decât ne așteptăm. Oricum, să vedem rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA și poate vor mai fi și  alte câteva luni ale noii administrații. Hillary Clinton, dacă ne amintim bine, are experiență, ea fiind cea care a implementat reset-ul din 2010.  Ceea ce trebuie să ne preocupe sunt termenii  acestei împăcări. Este un dosar care reclamă o discuție separată.   

Comentarii

  • joelle

    04 februarie 2016 12:34
  • andreesanu

    04 februarie 2016 11:36

    Romania a fost pusa cu botul pe labe in mod sistematic din 90 pina azi .Daca in 90 i se cerea Romaniei sa faca nave militare ,Romania era capabila avea la acea data Galatul si Mangalia doua santiere navale f bune ,azi nu are nimic si este datoare 100 de miliarde euro !!!.La o tara saracita cu un nivel de trai cel mai mic din UE sa-i ceri sa se inarmeze in urmatorii ani inseamna s-o condamni la SARACIE VESNICA !!. De ce-am redus armata ? la cererea celor care ne-au primit in NATO !!!,de ce s-a privatizat TOTUL ???,la cererea UE si FMI ca sa devenim o colonie de muls .Azi Romania se taraste in genunchi !!!,cu ce sa se inarmeze ???,cu bete !!!

    raspunde comentariului
  • andreesanu

    04 februarie 2016 11:36

    Romania a fost pusa cu botul pe labe in mod sistematic din 90 pina azi .Daca in 90 i se cerea Romaniei sa faca nave militare ,Romania era capabila avea la acea data Galatul si Mangalia doua santiere navale f bune ,azi nu are nimic si este datoare 100 de miliarde euro !!!.La o tara saracita cu un nivel de trai cel mai mic din UE sa-i ceri sa se inarmeze in urmatorii ani inseamna s-o condamni la SARACIE VESNICA !!. De ce-am redus armata ? la cererea celor care ne-au primit in NATO !!!,de ce s-a privatizat TOTUL ???,la cererea UE si FMI ca sa devenim o colonie de muls .Azi Romania se taraste in genunchi !!!,cu ce sa se inarmeze ???,cu bete !!!

    raspunde comentariului
  • andreesanu

    04 februarie 2016 11:36

    Romania a fost pusa cu botul pe labe in mod sistematic din 90 pina azi .Daca in 90 i se cerea Romaniei sa faca nave militare ,Romania era capabila avea la acea data Galatul si Mangalia doua santiere navale f bune ,azi nu are nimic si este datoare 100 de miliarde euro !!!.La o tara saracita cu un nivel de trai cel mai mic din UE sa-i ceri sa se inarmeze in urmatorii ani inseamna s-o condamni la SARACIE VESNICA !!. De ce-am redus armata ? la cererea celor care ne-au primit in NATO !!!,de ce s-a privatizat TOTUL ???,la cererea UE si FMI ca sa devenim o colonie de muls .Azi Romania se taraste in genunchi !!!,cu ce sa se inarmeze ???,cu bete !!!

    raspunde comentariului
  • B/ond

    03 februarie 2016 12:53

    D-ao profesor face lobby, platit, ca nimic nu se face gratis. Nu trebuie sa fi specialist ca sa-ti dai seama cat este de mare Rusia cu capacitatile ei militare si cat este Romania membra NATO.Calitatea de membru, ne-a adus beneficii, nu se mai ating rusii de noi, putem sa ne cumparam avioane dar doar editie 1974, re-re-reparateca la cat suntem de buni daca ne lasa sa luam ultima generatie de avioane, ii batem pe rusi si nu vor americanii sa se supere cu rusii.avem scutul, unde nici seful de stat major al romaniei n-are voie decat pe holul punctului de control si comanda.

    raspunde comentariului
  • Dan

    03 februarie 2016 10:53

    N-avem flota dar il avem pe Basescu, cel mai mare commandant. Eu zic sa le cerem americanilor sa il puna comandantul Flotei Marii Negre... In cel mult un an ar disparea toate vapoarele.

    raspunde comentariului
  • Krixus

    03 februarie 2016 10:25

    Daaaaaaa! Constituită din vechituri navale americaneeeee! i apoi României nu-i mai lipsete decât tichia de mărgăritar...

    raspunde comentariului
  • eugen raduca

    03 februarie 2016 2:02

    dom profesor s-a rezolvat problema flotei romanesti ......vine americanii cu flota lor.....daca vor a ne apere de putin sa ne apere....problema ce facem daca rusii nu ataca .....o armata de sta degeaba nu mai e armata ......un tonkin golf ori , weapon of mass destruction s-ar putea intimpla sa apara .oricind ......si unde vor cadea bombele ....la noi in romanai .......mai sa vina sa faca filme ori tractoare ori sa .... daneze a se distreze .....ca la noi se poate....

    raspunde comentariului
  • hihihi

    02 februarie 2016 13:39

    E destul a fim, proportional, la un nivel echivalent celui in care am fost la al doilea razboi mondial, cand nu am avut multe nave si submarine, insa la un bun nivel tehnologic, asa ca au luat-o puternic in dinti cand au incercat sa vina, basca le-am scufundat crucisatorul amiral la Marea Neagra, Moskva, fara ca noi sa avem pierderi ca si ei. Despre asta se vorbea...sa stie ca daca vin nu termina intr-o zi si au pierderi atat de mari ca le trebuie ceva vreme sa-si revina. Cum au facut si finlandezii cu cateva mii de soldati.

    raspunde comentariului
    • hi hi ho

      03 februarie 2016 8:28

      Asta hi hi hi este altu .Eu sunt hi hi ho. Diferentza.

      raspunde comentariului
    • danila

      02 februarie 2016 20:01

      nu sunt strateg, fac burgeri prin Europa, din cauza ca rusii au castigat razboiul

      raspunde comentariului
  • andrei

    02 februarie 2016 13:07

    România are aceeași nevoie de flotă la Marea Neagră cum are și de avioane de vânătoare - deloc. Pentru că nu are bani să întrețină decât iluzia unei flote de zărboi cu nave depășite și neîntreținute, operate de un personal slab pregătit. Pe de altă parte, ar putea investi banii mult mai bine în lucruri ca apărarea anti-aeriană cu rachete nu avem deloc, elicopetere și blindate pentru protecția trupelor iar nu avem. Dar prostul trebuie să fie și fudul.

    raspunde comentariului
    • numai hotzi

      02 februarie 2016 14:38

      Ba parca ai fi Basescu Doi care zicea ca Ne apara Nato. si Statu Minimal.

      raspunde comentariului
  • guta popindau

    02 februarie 2016 9:33

    Da tov.profeseur ,avem nevoie de o flota !!!! Iar flota are nevoie de un amiral !!!! BASESCUUUUU !!!!!

    raspunde comentariului
  • eugen raduca

    02 februarie 2016 8:40

    acest individ plin de importanta face parte din pleiada de jigodii in slujba jidanilor tulburind apele si alimentind psihoza instaurata dupa ce bush si ******* au aruncat in aer new yorkul.......teroristii si putin ......

    raspunde comentariului
  • SULIMANU

    02 februarie 2016 8:29

    Rolul unei flote este ca preintampina atacul pe uscat al inamicului. Adica radarele de pe nave depisteaza din timp aviatia inainte de a se apropia de uscat. Daca navele sunt atacate atunci totul intra in alerta. Da fara nave te trezesti cu desant de tancuri si elicoptere inamice in Dobrogea.

    raspunde comentariului
  • jean

    02 februarie 2016 7:48

    si grecii au avut nevoie de submarine si acum sunt faliti

    raspunde comentariului
  • vorba poetului

    01 februarie 2016 23:34

    ...bă, n-ar fi mai bine să faceți voi "planuri dîn cuțîte șî păhară" ? Rusia nu trimite o flotă în Golful Mexic, deși ar putea ! DE CE nu trimite ? D'-aia ! ...d'-aia dă care nu gândiți voi ! În 10 minute de la izbucnirea oricărui conflict, Rusia trimite pe fundu' mării toate navele militare inamice din Karadeniz. Așa că vedeți-vă de treaba voastră, nu mai trimiteți voi oameni să moară pe mare din cauza unor idei tîmpite ale unor necalificați ca voi. Iar dacă vă m'âncă-'n coor, mergeți voi pe mare, în ce găoace vreți voi, și așteptați acolo să învingeți Rusia ! ...că-i ca-'n birou, la bou' de Juncker, nu-i ca în piața din Koeln, în noaptea de Anul Nou, cu 1000 de arrăboi...

    raspunde comentariului
    • vine vremea ! ...mai repede decât credeți voi !

      01 februarie 2016 23:43

      Iar ceea ce vrea să fie "Tratatul de liber-schimb al UE cu SUA" este O TRĂDARE A INTERESELOR POPOARELOR EUROPENE ȘI A MAI ALES A INDIVIZILOR ! Mulți din Comisia Europenisă vor intra în pușcărie pentru el.

      raspunde comentariului
  • danila

    01 februarie 2016 23:14

    Fara portavioane, iar spatiul Marii negre nu o justifica, orice flota este cam degeaba, doar de intimidare, patrulare, suport sau transport necesar altor operatii. Chiar si rusii folosesc in Siria avioane ca vector primar de interventie, rapide, precise, intervin in timp real, nu le ia zile sa se deplaseze si nu se vad de la sute de km cu o saptamana inainte. Ce emotii si pierderi au avut in Falkland britanicii din cauza catorva Exocet.

    raspunde comentariului
  • danila

    01 februarie 2016 23:14

    Fara portavioane, iar spatiul Marii negre nu o justifica, orice flota este cam degeaba, doar de intimidare, patrulare, suport sau transport necesar altor operatii. Chiar si rusii folosesc in Siria avioane ca vector primar de interventie, rapide, precise, intervin in timp real, nu le ia zile sa se deplaseze si nu se vad de la sute de km cu o saptamana inainte. Ce emotii si pierderi au avut in Falkland britanicii din cauza catorva Exocet.

    raspunde comentariului
  • danila

    01 februarie 2016 22:55

    navele de razboi sunt suportul la distanta al unor posesiuni sau unei strategii ofensive. Nu e cazul la noi.Scumpe si vulnerabile vezi ce costuri, durata de fabricatie si ce rezultate a avut Bismark In cazul Romaniei ele ar trebui sa previna un desant pe mare sau lovituri surpriza, nu ? Improbabil sa se intample sau sa reuseasca daca radare performante, sisteme antiaerine, si antiracheta dar mai ales Aviatia ar fi brici. Aviatia ar da mai multa mobilitate si ar avea efect mult mai devastator pe orice front. Ca sa nu mai vorbesc de ceva submarine care ar neutraliza precis si la distanta tintele potentiale. Si pe care nu le poate numara nimeni, pot cobora linistite pe Dunare.

    raspunde comentariului
    • hi hi ho

      02 februarie 2016 8:23

      Danila te vrei strateg da nu esti. Daca submarinele ar intra pe Dunare rusii ar scufunda un vapor in gura Dunarii si pa submarine

      raspunde comentariului
  • Catavencu

    01 februarie 2016 21:47

    era un banc pe vremuri. Intrebare de cit timp are nevoie URSS sa ne cucereasca? Raspuns depinde, daca sint discutii nivel diplomatic, cca 2 luni, daca ne ataca, cca 3 ore... Profesorul asta, cred ca se gindeste ce comisioane se pot lua din asa cumparatura.

    raspunde comentariului
    • hunii in gandire

      01 februarie 2016 22:10

      Rusii nu pot cucerii Romania nici in o mie de ani oricat s-ar chinui.

      raspunde comentariului
  • Pristanda F.

    01 februarie 2016 21:27

    acest prof. ridicol cu buzunarele pline de bani jefuiti de la poporul asta sarac mai bine ar pune prioritar capitolul = pensiile jalnice ale batranilor tarii asteia jefuite necontenit de marile puteri prin cozile de topor ca politicienii, spionii si profesorii ca acest avorton batran tradator de patrie care pentru cativa baga toti dusmanii cotropitori in tara sa fure tot ce-a mai ramas.

    raspunde comentariului
  • kiki

    01 februarie 2016 21:26

    Am o intrebare, profu asta parca era membru PCR, acum e "specialist" ?!

    raspunde comentariului
  • raspund si eu

    01 februarie 2016 21:09

    Deacord ca avem nevoie de flota dar facuta de noi in Romania. Orice altceva e propaganda sa mai cumparam ceva vechituri de la altii.

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook