»  Numai in Italia poate exista un asemenea personaj: un primar comunist, homosexual declarat si catolic fervent, care a lansat un razboi personal impotriva Mafiei. Rosario Crocetta, 58 de ani, primar pana luna trecuta al oraselului sicilian Gela, este cunoscut in intreaga Italie pentru lupta sa impotriva criminalitatii organizate. Acum, devenit parlamentar european, Crocetta isi extinde cruciada la nivelul intregii Europe.

Dupa ce a castigat un mandat candidand in Sicilia in alegerile europene din vara, el si-a inceput activitatea de europarlamentar trimitand o scrisoare deschisa presedintelui Parlamentului European, in care cerea crearea unei comisii anti-Mafia la nivelul intregii Uniuni Europene.
Mandatul sau de eurodeputat, precum si faptul ca vreme de cinci ani de acum inainte el isi va duce viata intre Bruxelles si Strasbourg, l-au facut sa demisioneze din postul de primar in Gela, functie in virtutea careia convinsese o buna parte a comerciantilor din regiunea sa sa nu mai plateasca banii pe care Mafia ii revendica lunar sub eticheta de "taxa de protectie", ceea ce sicilienii numesc in mod curent "il pizzo". Tot asa, in regiunea Caltanissetta, de care depinde targul lui, Gela, Crocetta a reusit sa puna capat mafiei din sectorul constructiilor, ba chiar si celei din sport, care controla echipa locala si clubul de fotbal Gela Calcio.

In Sicilia este imposibil ca cineva sa-si poata face mai multi dusmani decat si-a facut Crocetta. Mafia a pus inca din 2002 un pret pe capul lui, rezultatul fiind ca Rosario Crocetta nu se mai poate deplasa decat insotit de bodyguarzi inarmati. Unul dintre acestia, venit special din Italia, il insoteste pana si in interiorul Parlamentului European din Bruxelles. Precautia ar putea parea excesiva, dat fiind ca in Parlamentul European vizitatorii sunt controlati la intrare la fel de sever ca pe un aeroport. Asta nu a impiedicat insa ca in urma cu cateva luni un talhar inarmat si mascat sa jefuiasca agentia bancara ING aflata in interiorul Parlamentului, la numai cativa metri de usile electronizate si pazite in permanenta de un mare numar de agenti de securitate.

Intalnirea cu Rosario Crocetta are loc la parterul Parlamentului European, exact in fata agentiei bancare de pomina, dupa care urcam, impreuna cu bodyguardul si cu doua secretare, la etajul 9, unde lui Crocetta i s-a repartizat un birou. De indata ce intram, signor Crocetta isi aprinde o tigara din care trage cu voluptate. Imi vede mirarea si isi aminteste imediat ca Parlamentul European interzice cu strictete fumatul in birouri.
"Mda, bun, fumez in birou, si ce? In primul rand, n-ar fi deloc «safe» pentru mine sa cobor in strada de fiecare data cand vreau sa trag o tigara. E drept, s-a amenajat la parter un mic spatiu pentru fumatori, dar inauntru e ca intr-o camera de gazare." Trage adanc fumul in plamani si adauga: "si, oricum, asta ar fi insemnat sa stau mai mult pe-afara".

Interviul incepe asadar pe o nota absolut informala. Crocetta, pentru care fiecare zi traita este o victorie asupra Mafiei, nu e inspaimantat de regulamentele interne ale institutiilor UE. Homosexual declarat, Crocetta nu a intemeiat o familie, asa incat Mafia nu poate face presiuni indirecte asupra lui. Desi catolic practicant, cand vorbeste, el isi presara discursul cu expletive la adresa Maicai Preciste (Madonna).
Il intreb despre scrisoarea lui deschisa adresata presedintelui Parlamentului European. Ce asteapta de la acesta?
"In primul rand, UE trebuie sa modifice definitia Mafiei. Mafia nu mai este o problema a Italiei sau a Siciliei. A trecut vremea figurilor folclorice, cand membrii Mafiei erau tarani cu sapca de catifea, care isi piteau sub haina lupara, acea carabina cu teava taiata cu ferastraul. Astazi e mai corect sa vorbim despre mafii, la plural. Mafia siciliana, care se numeste, in realitate, Cosa Nostra, functioneaza in continuare si a ramas la fel de puternica, dar au aparut intre timp o mafie lituaniana, una albaneza, una rusa, ba chiar mai multe mafii rusesti etc."

» Si atunci, asta inseamna ca si functionarea mafiilor s-a modificat?
—Desigur, seful de astazi al unei grupari de tip mafia arata si se comporta mai degraba ca un businessman. Capii de azi au studiat, unii chiar in universitati prestigioase, vorbesc mai multe limbi straine si surfeaza pe internet. Mafiotii din zilele noastre nu-si mai fac socotelile scriind cu creionul chimic pe ultimele pagini albe din Biblie, ci manuiesc programe de computer sofisticate. Unii dintre ei poseda chiar afaceri serioase, care nu sunt numai de fatada. Putem spune ca mafiotii de azi dirijeaza deseori afaceri legale intr-o maniera ilegala sau ca introduc bani murdari in circuitul afacerilor legale.

» Cum ar putea Europa interveni in mod practic?
—Daca punem pe picioare o asemenea comisie in Parlamentul European, vom reusi sa atragem atentia asupra dimensiunii europene a mafiilor. Oameni ca mine ar putea participa la asta aducand expertiza si o cunoastere profunda a fenomenului si a functionarii sale. In momentul de fata, Italia este singura tara europeana care are o lege dirijata in mod specific impotriva mafiilor. Articolul 416bis din Codul Penal italian defineste in mod explicit «activitatile criminale de tip mafia».

O asemenea lege permite condamnarea severa a unei intregi retele, nu numai a celor implicati direct in actele criminale. Trebuie insa sa ne dotam cu o astfel de lege si la nivel european. Este o necesitate absoluta, intrucat mafiile s-au internationalizat, in vreme ce politiile, nu. Politiile au ramas nationale, iar cooperarea dintre ele nu e intotdeauna usoara. Exista multe alte puncte din legislatia italiana care ar merita sa fie transpuse la nivel european. Astfel, in Italia legea permite inchiderea unui mafioso intr-o izolare totala, pentru a-l impiedica sa continue sa dea ordine din celula. Ne-a trebuit multa vreme pana sa realizam ca unii dintre capii intemnitati continuau sa-si conduca reteaua criminala dand ordine din inchisoare.

» In ce fel va duceti viata dupa ati lansat o asemenea campanie publica impotriva retelelor criminale?
—Traiesc de pe o zi pe alta. Pana acum, au fost descoperite cel putin trei tentative de a ma asasina. Prima oara, operatiunea fusese incredintata unui grup de lituanieni adusi special in Italia pentru asta. Aici trebuie sa fie la mijloc o lege misterioasa, intrucat biroul Parlamentului European in care ne aflam acum a fost ocupat pana la ultimele alegeri de un deputat lituanian.

Incepe sa rada si se preface ca se uita grijuliu sub masa, sa vada daca e ceva pitit acolo. Dupa care isi aprinde o alta tigara si continua:
—In Belgia insa nu mi se acorda nici un fel de protectie. A trebuit sa-mi aduc din Italia propriul bodyguard, platit de statul italian. Contrastul e total cand comparam asta cu Franta. In Franta, cand trebuie sa merg la Strasbourg pentru sesiunile de acolo ale Parlamentului, paza imi este asigurata de catre autoritatile franceze. Aici insa, nimic!... Belgienii mi-au cerut sa le spun exact de ce ma tem, sa le definesc pericolul. Dar de unde sa stiu eu ce va mai inventa Cosa Nostra? Belgienii mi-au mai cerut si sa le spun cati sicilieni traiesc in Belgia. Ca si cum numai un sicilian ar sti sa apese pe tragaci. Maine o sa ma intrebe cati lituanieni sau cati albanezi traiesc in Belgia. Oricum, daca autoritatile belgiene continua sa reactioneze in felul asta, am sa tin o conferinta de presa in care le voi denunta public atitudinea.

» Cum vede un om in pozitia dvs. diabolizarea romanilor in Italia? Cum vede un luptator impotriva Mafiei faptul ca italienii au fost lasati sa creada ca cele mai multe acte criminale sunt opera imigrantilor romani?
—Oh, stiti, "criminalitate" este o eticheta care acopera foarte multe lucruri. Exista, intr-adevar, in Italia o mica delincventa cotidiana care li se poate imputa imigrantilor saraci, dar nu ei sunt responsabili de marea criminalitate. Dand impresia ca romanii sau romii est-europeni sunt sursa relelor, guvernul a creat un climat foarte dificil, in care acesti imigranti fara mijloace risca tocmai sa fie racolati de mafii, intrucat multi nu mai au nimic de pierdut. Insa ceea ce trebuie tinut minte este ca marea criminalitate din Italia nu e opera imigrantilor, ci a retelelor locale.
si, desigur, in final pun intrebarea-cliseu care imi sta de la inceput pe buze:

» Nu va e frica sa traiti asa?
—Evident ca mi-e frica... N-as fi normal daca nu mi-ar fi teama. Mi-e frica de nu mai pot!... Dar m-am obisnuit. Incetul cu incetul, frica asta activa a devenit un mod de viata.

UE trebuie sa modifice definitia Mafiei. Mafia nu mai este o problema a Italiei sau a Siciliei. A trecut vremea figurilor folclorice, cand membrii Mafiei erau tarani cu sapca de catifea care isi piteau sub haina lupara, acea carabina cu teava taiata cu ferastraul. Astazi e mai corect sa vorbim despre mafii, la plural." Rosario Crocetta