Istoricul Marius Oprea crede că nu există nici un domeniu care să nu fie afectat de influenţa „sistemului", adică de vechea reţea extrem de eficientă a foştilor activişti şi securişti, „continuată astăzi" de odraslele lor. Unul dintre exemplele acestei continuităţi se află chiar în partidul de unde provine Marius Oprea, fiindcă istoricul a fost pus la colţ în PNL de un fost colaboraţionist al regimului comunist.

Mai sunteţi membru PNL?

M.O.: Da, pentru că este partidul în care m-am înscris în 2004. Nu fusesem în nici un partid, nici în PCR. O să rămân în PNL, dacă nu voi fi dat afară. Nu voi schimba niciodată un partid cu altul, rămân aici indiferent de ceea ce se întâmplă, deşi uneori am probleme...

Ce fel de probleme?

M.O.: A existat în PNL un fel de "noapte a cuţitelor lungi" după schimbarea lui Călin Popescu Tăriceanu, iar eu am fost perceput drept omul fostului premier, fiindcă am fost consilierul lui personal. Mă simt marginalizat acum, am avut parte şi de o experienţă tragicomică...

Cum?

M.O.: ... să zic doar că am fost chemat la o şedinţă tipică de înfierare, în care Dan Radu Ruşanu mi-a aruncat în faţă că sunt un ni­meni, Norica Nicolai a devenit un fel de acuzator public alături de alţii, m-au acuzat că fac jocurile PDL. Asta doar pentru că am afirmat public că Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a fost informator al Securităţii, iar Biroul Permanent al PNL nu a luat împotriva lui aceeaşi măsură ca în cazul Mona Muscă, de pildă, sau altele. În perioada în care Tăriceanu conducea partidul, nici nu se punea problema ca un om care a semnat angajament cu Securitatea să rămână într-o funcţie sau chiar în partid. De astă dată, am fost tras la răspundere eu, că am spus, nu Moloţ, că a fost informator.

De ce îl protejează actuala conducere PNL pe şeful Consiliului Judeţean Hunedoara?

M.O.: Nu ştiu, întrebaţi-l pe dl Ruşanu, înverşunatul lui apărător. În orice caz, Moloţ m-a dat în judecată. Sunt în situaţia, deloc nouă pentru mine, de a fi supus unei urmăriri penale - reamintesc că m-au mai dat în judecată unii, dar securişti grei, ca Ristea Priboi sau generalul Ureche. Inedit e că sunt simplu membru PNL şi sunt anchetat în urma plângerii penale a unei persoane din conducerea partidului. Moloţ a colaborat încă din liceu, apoi în armată, iar ca profesor de educaţie fizică a devenit informator cu nume conspirativ, am găsit inclusiv o notă informativă semnată cu acest nume conspirativ. După noua lege din 2008, el a colaborat cu Securitatea, căci vechea sintagmă „securitate ca poliţie politică", de care el se prevalează, a fost abrogată. În 19 octombrie am fost citat a doua oară la poliţia din Deva, am declarat că Moloţ se face vinovat de denunţ calomnios, fals şi uz de fals, pentru că susţine în continuare, fiind preşedinte al Consiliului Judeţean, că nu a colaborat cu Securitatea.

Măcar pe vremea Guvernului Năstase vă dădeau în judecată adversarii. Dar cum vă explicaţi că şi acum, la 20 de ani după căderea regimului Ceauşescu, mai descoperiţi colaboraţionişti printre liberali?

M.O.: E o problemă de selectare a „cadrelor" în partid, mai funcţionează, din păcate, şi la PNL principiul care s-a consacrat în comunism şi a continuat în tranziţie, „ginta şi geanta", adică promovarea pe criterii de „al cui eşti şi pe cine serveşti", care la PSD şi la PDL sunt practici interne consacrate. A fost şi un fel de repartizare a moştenirii comuniste, la partidele din fostul FSN îi întâlnim pe foştii activişti sau securişti, iar la partidele istorice, pe informatori...

Mai sunt şi alţii?

M.O.: Să vedem dacă CNSAS mai găseşte ceva. Dar nu prea cred. După ce Traian Băsescu a dat arhiva fostei Securităţi de la serviciile secrete la CNSAS, primele dosare găsite au fost ale unor persoane incomode sau din zona Palatului Victoria şi a PNL. E ciudat că au apărut prea multe dosare dintr-o parte şi prea puţine din cealaltă.

Pare mai degrabă o problemă a liberalilor faptul că au vorbit atât de mult de lustraţie, dar nu au reuşit să o facă nici în propriul partid, bănuiţi că ar fi şi oameni de la PDL cu dosare, pe care CNSAS îi ţine ascunşi?

M.O.: Este foarte posibil, dar nu cred că e problema CNSAS. Ei lucrează cu ce au primit. Nu cunoaştem situaţia ofiţerilor acoperiţi, nu ştim exact, de pildă, situaţia lui Stolojan. De pildă, Theodor Stolojan lucra şi pentru Securitate, câtă vreme era contabilul conturilor de aport valutar special (AVS), pe scurt, conturile lui Ceauşescu, rezultate din vânzarea saşilor, evreilor, plus afacerile intermediate prin Crescent a lui Voiculescu şi alte firme de la ICE Dunărea. Toţi aceşti bani veneau la AVS, iar Stolojan le ţinea contabilitatea, ceea ce presupune o strânsă legătură cu Securitatea, chiar dacă aceştia îl numeau „personal militar civil" (PMC). Erau în jur de 2.000 - 3.000 de astfel de PMC-işti, iar Theodor Stolojan este unul dintre ei, însă dosarele lor nu au fost scoase la iveală.