Guvernul mai are resursele şi credibilitatea necesare pentru a scoate ţara din criză sau ar fi nevoie de o schimbare?

C.P.: Credibilitate nu mai are nici măcar din partea celor din PDL, cel puţin aşa s-a văzut la întâlnirea de la Snagov, iar resursele s-au redus dramatic după ce Curtea Constituţională a respins tăierea pensiilor, singura soluţie pe care miza Guvernul.

Miniştrii Cabinetului Boc mai pot mişca lucrurile din loc?

C.P.: Poţi să ai miniştri foarte buni, dar dacă partitura aleasă nu este cea potrivită, vei da greş. E ca într-o orchestră, degeaba instrumentiştii sunt talentaţi, dacă sunt nevoiţi să interpreteze o partitură proastă.

Cine alege partitura?

C.P.: E una dintre enigme, fiindcă PDL este foarte puţin implicat în problema guvernării. La întâlnirea de la Snagov, Guvernul a fost criticat vreme de trei ore, dar, în afară de Elena Udrea, nimeni din Guvern nu a răspuns. Ca şi cum elaborarea deciziilor pe care le ia nu ar trebui dezbătută în partid. Premierul nu ne-a lăsat să înţelegem unde se iau hotărârile majore.

S-ar putea înţelege că mutările vin în plic de la Cotroceni.

C.P.: Nu cred. Eu văd mai degrabă o relaţie extrem de tensionată între Guvern şi preşedinte. Aşa am văzut la Snagov şi acest lucru se observă şi din intervenţiile publice.

Dacă deciziile nu se iau nici în partid şi nu vin nici de la Cotroceni, înseamnă că există o grupare ocultă care dirijează în acelaşi timp Executivul şi PDL.

C.P.: Nu. Există doar o derută, e posibil ca în această lipsă de rânduială să fie luate ad-hoc hotărârile importante, fără prea multă chibzuială.

La Snagov nu s-a discutat nici un moment despre faptul că tăierea pensiilor ar putea fi declarată neconstituţională?

C.P.: Nici una dintre persoanele prezente nu a luat în seamă acest lucru. Poate Guvernul avea alte informaţii...

Totuşi, premierul Emil Boc este constituţionalist, ar fi avut argumente să prevadă că tăierea pensiilor ar putea fi respinsă de Curtea Constituţională.

C.P.: Nimeni nu a luat-o în cal­-
cul, iar pe această temă s-a men­ţionat doar faptul că preşedintele nu a numit oameni de partid la Curte.

Se înţelege că PDL improvizează, fără planuri de viitor, fără strategii?

C.P.: În acest moment cred că asta este situaţia şi e regretabil că lucrurile stau aşa. Eu am cerut încă de la începutul anului întâlniri periodice între Guvern şi parlamentari, între Guvern şi aleşii locali, dar mi s-a râs în nas. Mi s-a spus că de la Bruxelles nu se vede bine situaţia. Deciziile se iau consultând partidul, nu consultanţii în comunicare.

Cine sunt aceşti consultanţi pe mâna cărora s-a lăsat PDL?

C.P.:  Am auzit că e vorba de Dan Andronic. În orice caz, e unul dintre ei.

Principalele greşeli din acest an au fost făcute de Guvern sau de PDL?

C.P.:  Există o responsabilitate a partidului, fiindcă Guvernul e asumat de PDL. În ultimele luni, şi nemulţumirea din PDL, şi felul în care Guvernul a înţeles să amenajeze relaţia cu grupurile parlamentare au creat o stare de tensiune şi chiar o criză: între Guvern şi PDL nu mai există încredere, iar acest lucru are efecte negative.

Principalii lideri ai PDL sunt în Guvern.

C.P.:  Un partid nu trăieşte prin mica oligarhie care e instalată la vârf. Un partid trăieşte prin tot ceea ce înseamnă structuri. Când eu şi Monica Macovei i-am tras de mânecă, ne-au râs în nas, în frunte cu Emil Boc, şi ne-au tocat toate amendamentele la statutul PDL, prin care încercam să dăm o altă faţă partidului. Nemulţumirile de astăzi puteau fi evitate.

Când s-a pus problema alegerilor în PDL, Emil Boc nu a avut nici un contracandidat, semn că partidul nu avea nemulţumiri.

C.P.: Trebuie să existe o competiţie deschisă. Nu te poţi înscrie într-o competiţie care nu are loc. Alegerile s-au amânat ca soluţie de protecţie pentru elita aflată în acest moment la conducere, dar blocajul provine şi din această suprapunere între responsabilii partidului şi cei guvernamentali. Sunt oameni care au autoritate, dar n-au credibilitate.