După mai bine de un an de la lansarea obligativităţii cardului de sănătate în România, sistemul informatic funcţionează cu sincope, medicii şi pacienţii fiind nemulţumiţi de îngrădirea accesului la serviciile de sănătate.
Clauzele contractelor de mentenanţă pentru sistemul informatic vor fi negociate cu atenţie, susţine preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi. În interviul acordat „României libere“, acesta susţine că în următoarele 30 de zile se va pune în aplicare dosarul electronic. Ziarul nostru va urmări dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat.
Blocajul recent din sistemul informatic al CNAS a pus în evidenţă nevoia urgentării asigurării unei mententanţe şi foarte mulţi medici reclamă faptul că acest lucru trenează nepermis de mult. Cum explicaţi situaţia creată?
Radu Ţibichi: Nu este o situaţie pe care să şi-o dorească cineva, dar aceasta are nişte explicaţii care vin din trecut. Încercările noastre de a încheia un contract de mentenanţă pentru Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), respectiv pe resursa hardware şi pe proiectul CEAS, a cardului naţional de sănătate, au întâmpinat dificultăţi încă din perioada în care am lansat achiziţia publică pentru aceste contracte.
În 2015 nu am avut nici un partener care să oferteze serviciile acestea, iar la reluarea proceduriii, în luna februarie a acestui an, s-au prezentat mai mulţi ofertanţi, iar pentru cele două contracte a câştigat un furnizor cu preţul cel mai mic. După acest eveniment, au fost făcute contestaţii la toate instanţele, ultima culminând la Curtea de Apel, verdictul acestei contestaţii fiind dat pe data de 30 septembrie. Practic, noi, de două săptămâni, am constituit o comisie de negociere pentru aceste contracte, suntem în perioada de negociere, ne dorim să urgentăm încheierea acestora, dar din păcate lucrurile nu se pot face foarte rapid şi pe genunchi, pentru că sunt aspecte de amănunt care trebuie discutate, altfel vom fi în situaţia de a avea contract de mentenanţă fără a putea să îl executăm cum trebuie.
Ce s-a întâmplat în mod concret? A fost virusat sistemul sau au cedat anumite componente?
R.Ţ.: Sistemul este foarte complex, conţine patru componente care interoperează, iar pe zona de comunicaţie de date s-a produs o defecţiune care s-a propagat la toate celelalte componente. Zona de card – care influenţează atât reţeta electronică, dar şi SIUI-ul – a făcut ca cele două sisteme practic să nu poată fi utilizate împreună cu cardul, şi practic nu s-a mai putut face nici o operaţiune în sistem o perioadă de câteva ore, după care până în momentul remedierii situaţiei s-a lucrat în parametri foarte scăzuţi. Rata de validare a serviciilor a fost între 30% şi 50% faţă de o zi obişnuită, ceea ce a provocat mari disfuncţionalităţi în sistem, dar avem soluţii pentru acest lucru şi avem în vedere modificarea cadrului normativ astfel încât să ne dea posibilitatea, pentru aceste perioade de întrerupere a funcţionării PIAS, să validăm serviciile medicale, iar medicii să nu aibă probleme în desfăşurarea activităţii şi nici pacienţii să nu aibă de suferit.
Veţi insista prin acest act normativ pentru relaxarea acelor prevederi stricte privind validarea serviciilor la 3 zile lucrătoare?
R.Ţ.: Regula generală rămâne a celor 3 zile lucrătoare, iar pentru perioadele de nefuncţionare constatate şi anunţate de către CNAS pe site-ul propriu, practic, vor fi excedate acele reguli de validare, cea de semnătură cu cardul şi cea de raportare în termen de 3 zile. Pentru acele servicii raportarea se va face până la sfârşitul lunii, iar regula de validare prin semnătură de card, strict pentru perioada determinată stabilită prin Ordin de preşedinte, va fi ridicată. Aceasta este soluţia la care ne-am gândit pentru a avea un backup atunci când lucrurile nu funcţionează, şi trebuie să admitem că pot apărea diverse situaţii la un sistem atât de complicat, de la o banală pană de curent sau nefuncţionarea unui UPS, până la defecţiuni majore de sincronizare a datelor între cele patru componente ale sistemului.
Este vorba de lipsa unui studiu de impact, despre care s-a tot vorbit pe vremea fostului preşedinte al CNAS Vasile Ciurchea, înainte de implementarea sistemului propriu-zis?
R.Ţ.: Este vorba de implementarea noului sistem în paralel cu celălalt. Noi am avut o perioadă foarte scurtă de implementare a cardului, practic între lunile mai şi septembrie 2015 obligativitate, iar de la 1 septembrie a fost exclusivitatea utilizării cardului. Or, să faci în 3 luni această conversie în paralel este un termen relativ scurt. Însă există şi părţi bune: faptul că l-am grăbit atunci a dat nişte rezultate care erau oarecum neaşteptate în perioada aceasta.
Concret, care au fost beneficiile implementării acestui sistem informatic?
R.Ţ.: În primul rând, datele statistice ne arată că există o scădere a numărului de adresări ale pacienţilor la servicii medicale şi de prescripţie a medicamentelor. Sunt cu peste 450.000 de pacienţi mai puţin în ambulatoriul de specialitate (mă refer aici la asistenţă primară şi clinică), sunt în jur de 100.000 de internări mai puţin (ca pacienţi noi), sunt peste 4 milioane de reţete mai puţin faţă de perioada anului precedent. Aceste cifre, dacă le analizăm valoric, ne conduc la un impact de peste 100 de milioane de euro.
Aţi spus că veţi negocia foarte atent contractele de mentenanţă, în funcţie, poate, de rezultatele auditului cerut de Ministerul Sănătăţii. Cum estimaţi evoluţia performanţei acestui sistem informatic, care să nu implice alte costuri suplimentare faţă de cele negociate la licitaţie?
R.Ţ.: A fost cea mai lungă perioadă de întrerupere, dar aceste disfuncţii ale sistemului au existat şi în trecut, în principiu, au fost în medie cam două pe lună. Orice audit este binevenit, pentru că ne va scoate în evidenţă deficienţele şi le vom putea corecta. Aici vorbim însă de un sistem în care CNAS lucrează cu mai mulţi parteneri, cu HP, cu Siveco, cu UTI şi acum, mai nou, cu Teamnet. Nu este un lucru simplu ca pe aceeaşi platformă informatică care interoperează să existe patru parteneri. Vom avea însă foarte mare grijă ca prin contractele deja încheiate pentru mentenanță, sau care vor fi încheiate, să le negociem foarte clar, astfel încât răspunderea să fie delimitată clar şi pe fiecare componentă să avem maximum de eficienţă raportat la costuri şi funcţionare.
Cum se explică faptul că mulţi pacienţi nu pot beneficia gratuit de analize şi investigaţii pentru diagnostic şi evaluarea unui tratament, doar dacă „apucă“ locuri până la epuizarea plafoanelor acordate furnizorilor în contract cu Casa de Asigurări, de regulă în primele zile calendaristice ale lunii?
R.Ţ.: De 17 ani se lucrează cu bugete limitate în asigurările de sănătate, respectiv, dacă ne referim strict la analizele din ambulator, există un număr de furnizori în creştere şi există un buget limitat pe baza căruia se repartizează aceste sume în funcţie de anumite criterii foarte clar stabilite prin lege. În ultimii ani s-au realizat creşteri semnificative ale bugetului pe analize medicale. Dacă este să facem o comparaţie cu 2013, bugetul s-a dublat. Aceasta înseamnă în jur de 600 milioane de lei pe an şi chiar mai mult, până la sfârşitul anului 2016 vom depăsi această sumă. Numărul de furnizori, dacă ne uităm la ultimii 10 ani, s-a triplat: avem contracte cu aproximativ 1.400 de laboratoare. Nu se poate ţine pasul foarte bine, ne luptăm şi cu o inflaţie de servicii, dacă vreţi. În toate ţările, chiar şi din Europa, cu fonduri mult mai generoase decât România, se stă la rând pentru servicii de imagistică de înaltă performanţă, pentru CT, pentru RMN, în ambulatoriu. Ce am putut noi să facem? Pe lângă această dublare a bugetului în ultimii ani, am venit cu instrumente prin care pacienţii să-şi poată lua informaţia utilă atunci când îşi aleg un furnizor de servicii de analize de laborator. În acest sens, pe site-ul Casei de Asigurări există un serviciu online unde poţi să vizualizezi, în judeţul în care eşti, care este suma rămasă zilnic din plafonul alocat fiecărui furnizor. Însă există şi cazuri în care anumiţi pacienţi doresc neapărat un anumit furnizor şi nu vor să apeleze la ceilalţi. În această situaţie este mai dificil, pentru că se creează acele liste de aşteptare. Prin noul contract-cadru am mai stabilit o regulă: ca să avem şi controlul acestor liste de aşteptare, instituim un management al acestor liste prin obligaţia furnizorilor de a raporta zilnic pe măsură ce înregistrează o nouă persoană pe lista de aşteptare, în baza de date a Casei, tocmai pentru a avea un control eficient. Deci sunt modalităţi prin care noi ne dorim să gestionăm cât mai bine aceste lipsuri şi să extindem accesul oamenilor la servicii printr-o mai bună informare a lor.
Aceste lipsuri sunt totuşi cumva imorale, raportat, de exemplu, la un pacient care îşi plăteşte cotizaţia lunară şi nu apucă aceste fonduri când are o problemă de sănătate, iar un alt cetăţean, neasigurat, beneficiază de ele automat dacă se adresează unui serviciu medical de urgenţă.
R.Ţ.: Dacă este să interpretăm foarte pragmatic acest aspect, ar fi de dorit ca în zona aceasta de analize medicale, paraclinice, tot ce înseamnă imagistică şi analize de laborator, să se ia în discuţie o regândire, o raţionalizare a acestor servicii, pentru că, în condiţiile date, noi, ca asigurător, nu considerăm că putem gestiona într-o măsură foarte bună zona aceasta de servicii în condiţiile actuale. Când spun raţionalizare, mă refer la o plafonare după alte criterii, nu după cele actuale, când acordăm unui laborator o sumă fixă în funcţie de nişte parametri pe care îi îndeplineşte. Poate ar trebui o plafonare distinctă, la nivel de pacient. Este o discutţie care trebuie purtată foarte serios, pe baza unor modele din alte ţări. La câte radiografii, câte CT-uri are dreptul o persoană în funcţie de bolile de care suferă, da? Există mai multe situaţii.
Aici veţi avea nevoie de o colaborare foarte eficientă cu furnizorii de servicii de medicină primară, care deţin istoricul medical al asiguraţilor. Care sunt măsurile pe care le-a luat deja CNAS şi pe care le are în plan în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020?
R.Ţ.: Există câteva puncte care se referă şi la sistemul de asigurări de sănătate. În primul rând, este vorba de introducerea unor sisteme de plăţi per eficienţă. Aici avem în vedere introducerea contractelor cost-volum-rezultat sau a managementului de caz pe anumite boli cronice. De asemenea, trebuie să găsim modalităţi de eficientizare a cheltuirii fondurilor prin implementarea unor noi politici de preţ. De exemplu, în aceste zile a fost un proiect de HG privind modalitatea de stabilire a preţurilor maximale la medicamente care să se reflecte şi în preţurile de referinţă pe care le decontează Casa. În plus, mai sunt şi alte proiecte de interes național specificate în Strategie, care este, la rândul ei, supusă actualizării, se poate revizui şi, în funcţie de priorităţile care se stabilesc şi pe termen scurt, multe dintre aceste lucruri se pot modifica. Însă o chestiune este certă: informatizarea sistemului de asigurări de sănătate aduce clar beneficii, optimizarea ei este obligatorie, iar continuarea pe acest drum este la fel de obligatorie, în ideea că acele componente din sistemul de asigurări care nu sunt în momentul de faţă informatizate – şi mă refer la biletul de trimitere electronic, la concediul medical – e necesar să se informatizeze într-un timp foarte scurt. În acest sens am încheiat deja un protocol cu Ministerul Comunicaţiilor pentru a lucra împreună la un proiect tot din fonduri nerambursabile pentru a putea integra aceste două elemente în platforma noastră informatică. Atunci, practic toată activitatea din sistemul de asigurări de sănătate va fi integrată şi informatizată, moment în care vom putea renunţa definitiv la suportul de hârtie, putem vorbi de renunţarea la fişele pacienţilor pe hârtie, atunci când dosarul electronic va deveni obligatoriu, iar acest lucru se va întâmpla într-un termen foarte scurt.
Când, mai exact?
R.Ţ.: Deja s-au publicat normele, deci în mai puţin de 30 de zile, pentru că actul normativ privind obligativitatea utilizării dosarului electronic de sănătate al pacientului a fost publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
