Consilierul pre­zidenţial pentru probleme de securitate naţio­nală, Iulian Fota, crede că în relaţia cu Moscova nu doar Bucureştiul trebuie „să apese pe butonul relansării" şi că România mizează pe mai departe pe investitorii străini, „fie ei ruşi, chinezi sau din alte ţări". În ceea ce priveşte articolele nefavorabile României din ultima vreme, consilierul prezidenţial consideră că ele trebuie privite diferit: despre cele care apar în marea presă rusă nu poate vorbi oficial, presa din Ucraina răspunde nevoilor Kievului de a avea un adversar de serviciu, în vreme ce în privinţa textelor apărute în Occident are „dubii asupra onestităţii demersului jurnalistic". Cât priveşte mass-media autohtone, acestea „constituie o continuă tentaţie pentru serviciile de informaţii străine".

La o lună după ce şeful Gazprom spunea că Bulgaria va fi înlocuită de România în South Stream, ministrul rus al Energiei a semnat cu cel bulgar o foaie de parcurs în acest sens. Moscova s-a folosit de România pentru a obţine mai mult de la Bulgaria? Ne-a păcălit?

I.F.: Nu se poate pune problema că ne-a păcălit cât timp România a fost şi rămâne fidelă angajamentului său pentru proiectul Nabucco, proiect sprijinit de UE, realizabil datorită unui raport cost/eficienţă foarte bun. Păcăleala ar presupune o pagubă, o pierdere, or, în speţa respectivă România nu a pierdut nimic. Dimpotrivă, şi-a manifestat deschiderea spre dialog şi spre identificarea de oportunităţi de afaceri. În ce priveşte discuţiile cu Gazprom, în lumea marilor afaceri şi a cooperării regionale nu poţi refuza o invitaţie la dialog. O astfel de atitudine nu ar fi recomandabilă nici din punct de vedere diplomatic, nici din punct de vedere al bunei vecinătăţi. Disponibilitatea noastră pentru dialog sau pentru negocieri nu trebuie însă interpretată nici ca slăbiciune, nici ca lipsă de informaţii sau cunoaştere, mizele, ca şi jocurile, fiind clare. În cadrul Coridorului Sudic, Nabucco este din ce în ce mai aproape de succes.

Preşedintele Traian Băsescu sugera încă de când a apărut ideea South Stream că acest proiect energetic nu va deveni nicicând realitate, mai ales din cauza reliefului neprietenos de pe fundul Mării Negre. Există analize care să-i fi schimbat părerea?

I.F.: Dubiile referitoare la fezabilitatea proiectului South Stream sunt de notorietate inter­naţională. Este un proiect foarte scump, cu finanţare incertă. Nu s-a identificat încă sursa gazului care ar alimenta conducta. Studiul de fezabilitate a tot fost amânat. Este interesant de menţionat că, deşi în ultimele săptămâni Gazprom a întreprins multiple demersuri în Germania pentru a obţine sprijinul RWE (firma din consorţiul Nabucco) şi al guvernului german pentru South Stream, aceştia şi-au reconfirmat sprijinul pentru Nabucco. Pe de altă parte, eu cred că în România, la nivel de informaţie publică, ar trebui să ţinem pasul cu evoluţiile recente din domeniul energiei, inclusiv al gazului, eliberându-ne de fascinaţia artificial construită pentru Gazprom. Da, gazul rămâne foarte important, energetic jucând în secolul 21 rolul pe care petrolul l-a jucat în secolul 20. Pe de altă parte, importanţa gazului rusesc începe să scadă, pentru că evoluţii tehnologice remarcabile au schimbat datele problemei. Din ce în ce mai mult gazul începe să fie produs şi din şisturi bituminoase şi alte tipuri de roci. Valorificând aceste noi tehnologii, producţia de gaz a SUA a egalat-o pe cea a Rusiei. Mai mult decât atât, la acest nou tip de gaz se adaugă şi oferta importantă de gaz lichefiat sau comprimat. Astfel că în Europa diversificarea aprovizionării cu gaz este inevitabilă.

Altfel spus, România nu crede în South Stream şi nici nu a crezut vreodată?

I.F.: România fiind o ţară democratică, putem să avem mai multe opinii şi atitudini. Preşedinţia României rămâne fidelă proiectului Nabucco şi ideii de diversificare, lucru demonstrat şi de un alt proiect sprijinit de preşedintele Traian Băsescu, respectiv AGRI şi colaborarea cu Georgia şi Azerbaidjan.

Ministrul Videanu mizează pe investitorii ruşi, după cum spunea într-un interviu pentru România Liberă, însă relaţia cu Moscova nu pare complet refăcută. Ce lipseşte?

I.F.: Mizăm în continuare pe investitori străini, fie ei ruşi sau chinezi, sau din alte ţări. România continuă să fie atractivă pentru investitorii străini. Pe de altă parte, relaţia cu Moscova evoluează în parametrii obişnuiţi, cu discuţii şi negocieri la nivel de secretari de stat şi miniştri. Substanţa vine cu timpul.  Nu numai Bucureştiul trebuie să apese butonul relansării relaţiilor.

În ultima vreme, în presa inter-naţională, atât în cea dinspre Est, cât şi în cea dinspre Vest, se duce o campanie împotriva României pe motiv că oferă cu largheţe paşapoarte europene cetăţenilor din Republica Moldova. Cine credeţi că stă în spatele acestei campanii?