Preşedintele Traian Băsescu crede că Basarabia ar putea reveni în următorii 25 de ani între graniţele României, dacă românii de pe cele două maluri ale Prutului îşi vor dori acest lucru. Deocamdată însă, preşedintele constată inconfortul dat de relaţia de neîncredere pe care România o are cu cea mai mare putere din regiune, dar şi persistenţa celor care se lasă influenţaţi şi „fac jocuri folositoare altor state".

Vorbind despre relaţia României cu Franţa în chestiunea Schengen, Traian Băsescu ne-a spus că ministrul Teodor Baconschi „a avut o iniţiativă nefericită" atunci când a anunţat că merge la Paris să-i organizeze preşedintelui o vizită la nivel înalt, fiindcă „nu e nevoie", câtă vreme Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy se întâlnesc o dată la trei luni.

Acum 92 de ani, când s-a realizat Marea Unire, România avea între graniţele ei şi Basarabia. Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de când Rusia a anexat această provincie. Când vedeţi posibilă revenirea lucrurilor la punctul iniţial?

T.B.: O dată cu intrarea Republicii Moldova în UE, atunci vom fi împreună în marea familie europeană, iar dacă se va desfăşura sau nu şi un proces de unificare a celor două ţări, acest lucru ţine mai puţin de voinţa oamenilor politici, pentru că am certitudinea că ei vor ştii să valorifice o dorinţă populară, dacă va exista, pe cele două maluri ale Prutului. România are ca obiectiv sprijinirea Republicii Moldova să intre în UE.

Există o perspectivă temporară, de pildă 25 de ani, în care România şi Republica Moldova să se unească?

T.B.: De ce nu?

Cum vedeţi această regiune peste 25 de ani?

T.B.: Frontierele UE vor fi pe Nistru şi evoluţiile democratice din regiune vor stimula şi alte ţări, precum Ucraina, să se îndrepte spre UE. Peste 25 de ani Balcanii vor fi parte a UE şi a NATO.

Cu România şi Basarabia în aceeaşi ţară?

T.B.: Dacă acest lucru vor dori românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Şi vor vrea, ce anticipaţi?

T.B.: Nu vreau să anticipez azi, lăsaţi-mă să mă mai gândesc.

Ritmul acordării cetăţeniei române basarabenilor este destul de lent. De ce?

T.B.: Nu atât de lent cum pare, pentru că numai anul acesta
s-au aprobat 70 de mii de dosare. A fost un proces mai dificil cu organizarea depunerii jurământului, mai ales pentru cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc dincolo de Prut. În ultimele săptămâni însă, după deschiderea consulatelor de la Balţi şi de la Cahul, lucrurile s-au accelerat şi jurământul se depune mai repede.

Ce se va întâmpla în momentul în care jumătate din populaţia Republicii Moldova va avea cetăţenie română?

T.B.: Nu se va întâmpla nimic: vom fi mai mulţi români.

Când va deveni Rusia prietena României?

T.B.: Oricând va respecta şi interesele României, adică pentru mine, de exemplu, şi acelaşi sentiment este şi la Moscova,  funcţionează încă neîncrederea. Cred că nici la Moscova nu este mai multă încredere decât încrederea care este la Bucureşti faţă de Moscova.

De ce România nu are încredere în Moscova?

T.B.: Pentru că nu ne simţim deloc confortabil cu trupe ale Federaţiei Ruse lângă graniţa noastră, în Transnistria. Nu ne simţim deloc confortabil că Federaţia Rusă a ţinut să-şi prelungească acordul de staţionare a flotei de la Sevastopol până în 2042. Dacă Rusia priveşte cu atât drag la statele  din Regiunea Mării Negre, de ce e nevoie de o asemenea flotă într-o mare atât de mică?

Aţi spus acest lucru şi la Summitul NATO de la Lisabona?

T.B.: Sigur că da: fără referire la flota din Sevastopol, dar cu referire directă la atitudinea Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova şi Georgia, ţări foarte apropiate de noi. Deci nu poate fi acoperită realitatea cu declaraţii de bune intenţii, aceasta a fost intervenţia mea la Summitul NATO-Rusia.

Şi care au fost reacţiile? V-a susţinut cineva?

T.B.: Da, au mai fost reacţii apropiate.

Polonia?

T.B.: Da.

Ţările Baltice?

T.B.: Doar Polonia a avut o inter­venţie în susţinerea noastră.

Directorul SRI, George Maior, sugera într-un interviu pentru România Liberă că după aderarea României la scutul antirachetă numărul spionilor ruşi pe teritoriul ţării s-a înmulţit. Interesul lor pentru România va scădea acum, după ce Rusia a acceptat să coopereze la scutul NATO?

T.B.: Nu există nici un document care să ateste o participare la scutul NATO. Scutul NATO este unul separat de sistemele de protecţie ale Federaţiei Ruse. Este un sistem de protecţie al statelor membre ale Alianţei şi nu are nimic comun cu vreo intervenţie sau parteneriat cu Federaţia Rusă. Este vorba doar despre un parteneriat în schimbul de informaţii, ceea ce e cu totul altceva. La Lisabona s-a convenit să cooperăm pe informaţii, dar nu pe acces la tehnologie, nu pe acces la comanda.