George Maior, şeful SRI, spunea acum aproape o lună că în an electoral „anumite zone ale politicului, fie de la Putere, fie din Opoziţie, din motive interesate, încearcă să atragă cumva SRI în confruntarea politică". Aşa este, s-a întâmplat acest lucru şi când conduceaţi dvs. serviciul?
V.M.: Nu ţin minte ca vreo parte sau alta să fi încercat să atragă SRI. Nu există nici un exemplu, cel puţin cu probe, că în fazele de schimbare a puterii s-ar fi implicat serviciile.
În 1996, chiar dvs. aţi influenţat lucrurile atunci când aţi declarat în dimineaţa zilei alegerilor că aţi votat „pentru schimbare".
V.M.: SRI nu a fost implicat în schimbarea din 1996, dar eu într-adevăr eram convins că e nevoie de o schimbare, ceea ce s-a şi întâmplat.
George Maior vorbea nu demult despre „valenţa regeneratoare a alegerilor". Cine ar putea oferi această regenerare?
V.M.: O regenerare are loc atunci când anumite persoane se schimbă într-adevăr.
Vi se pare viabil un guvern format din tehnocraţi?
V.M.: În mod cert, competenţa viitorului guvern trebuie să fie mai pregnantă decât a celui de azi, dar nu ştiu cine va avea tenacitatea să impună un guvern de tehnocraţi, deşi nu e necesar ca aceşti specialişti să fie fără culoare politică. Există specialişti şi în partide sau în orice caz ei ar putea fi aduşi. Orice persoană aflată într-o poziţie importantă de putere poate să aducă experţi, dacă nu vrea neapărat să fie înconjurată de oameni care să-i facă pantofii. Ţineţi minte vorba lui Deng Xiaoping: „Nu mă interesează dacă pisica e albă sau neagră, mă interesează să prindă şoareci". Criteriul competenţei ar trebui să fie unic pentru viitorul guvern.
Credeţi că un guvern de tehnocraţi le-ar da satisfacţie celor din stradă?
V.M.: Pentru a calma nemulţumirile pe termen scurt ale maselor, este suficient să pui în funcţii importante persoane credibile şi competente. Pe de altă parte, nici guvernul de tehnocraţi nu e un panaceu dacă nu are o strategie bună.
Pe cine aţi vedea preşedinte în 2014 dintre liderii politici actuali?
V.M.: Nu am o opţiune şi, pe de altă parte, aştept de peste 50 de ani un „adevărat preşedinte". De fiecare dată când a apărut cineva, am avut dezamăgiri. Important ar fi să fie cineva care să capteze încrederea oamenilor pe termen lung.
Credeţi că Traian Băsescu îşi va termina mandatul?
V.M.: Această chestiune nu este atât de importantă pentru ceea ce urmează să se întâmple. Nu mai depinde de o singură persoană ceea ce se va întâmpla major în România. Şi chiar dacă ar rămâne, nu cred că Traian Băsescu mai dispune de pârghiile necesare pentru a redresa situaţia într-un sens benefic şi, în general, de ce i-am atribui mai mult decât poate face?
Există factori externi interesaţi să destabilizeze România?
V.M.: Destabilizarea provine doar din prelungirea nefirească a unor disfuncţii şi dezechilibre majore pe care societatea românească le are în interiorul ei. Nu cred că factorii externi pot destabiliza mai mult. Nu puteţi da vina pe duşmanul din exterior în nici o situaţie când au fost stări acute de conflicte sociale în ţara noastră în anii din urmă. Interesele din afară sunt întotdeauna intermediate de factorii interni.
CV Virgil Măgureanu (70 de ani)
A făcut Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti (1964-1969), obţinând titlul de doctor în ştiinţe politice în 1978. După terminarea studiilor, a predat psihosociologie la Academia de Studii Social Politice „Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti (1969-1989). În mai 1989 a fost plasat sub domiciliu forţat la Focşani, unde a lucrat ca muzeograf la Muzeul Judeţean Vrancea, ca urmare a opoziţiei faţă de regimul Ceauşescu. În perioada decembrie 1989-martie 1990 a fost membru al CFSN şi CPUN. În martie 1990 a fost numit director al Serviciului Român de Informaţii, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 1997, când a demisionat. Din 1994 este profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti.









