Iniţiativa este sprijinită, deja, la nivel neoficial, de o serie de parlamentari, atât din Opoziţie, cât şi din coaliţia guvernamentală. Numele lor le vom publica peste câteva zile, când ei îşi vor anunţa oficial poziţia şi când vor decide dacă vor promova această idee prin intermediul unei propuneri legislative ori prin intermediul unei iniţiative populare, care să presupună strângerea de semnături.
Republicanii pot să stea liniştiţi. Adoptarea zilei de 10 Mai ca Zi Naţională nu presupune abolirea formei republicane de guvernare, ci un act de justiţie istorică. De asemenea, adoptarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională nu presupune renunţarea la 1 Decembrie. În fond, maghiarii au trei sărbători naţionale majore. Este vorba de 15 martie, ziua în care maghiarii aniversează izbucnirea Revoluţiei de la 1848, dar au şi o sărbătoare naţională în august, precum şi una în octombrie, când maghiarii aniversează izbucnirea Revoluţiei anticomuniste de la 1956. La fel, adoptarea Zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională nu ar însemna deloc faptul că România ar renunţa la serbarea de 1 Decembrie şi nici la aniversarea Unirii Principatelor, din 24 Ianuarie.

Adevărata zi a Independenţei

Însă adoptarea serbării zilei de 10 Mai ar însemna omagierea celor care au căzut în Războiul de Independenţă. Tehnic, din punctul de vedere al dreptului constituţional, România este independentă din 10 Mai 1877. Însă comuniştii au acreditat minciuna potrivit căreia Ziua Independenţei ar fi 9 Mai, când ministrul de Externe al Alteţei Sale, Principele Domnitor Carol I, Mihail Kogălniceanu a declarat în Parlament că România se află în stare de război cu Turcia şi că, de fapt, este independentă. Este ceea ce în limbajul parlamentar de azi de numeşte declaraţie politică, care are, evident, valoare politică, nu valoare oficială. Valoare oficială are Declaraţia de Independenţă, care a fost adoptată de Parlament în data de 10 Mai. Şi atunci, la fel ca şi acum, un astfel de act care aparţine dreptului internaţional public intră în vigoare după ce este ratificat de Parlament, este promulgat de preşedinte azi, pe atunci de principele domnitor, iar apoi este publicat în Monitorul Oficial.
De ziua de 10 Mai se leagă un alt eveniment important pentru istoria României. În anul 1881, ea a devenit regat, adică a obţinut un plus de prestigiu pe scena internaţională.

Avantaje practice

Un alt motiv pentru care ar trebui declarată sărbătoare naţională ziua de 10 Mai este şi acela că, practic, această zi a adus Unirea Dobrogei cu România. Dincolo de argumentele istorice, sărbătorirea zilei de 10 Mai ar avea şi avantaje practice. În prezent, nu avem o sărbătoare naţională care să permită, într-adevăr, românilor să sărbătorească. În 1 Decembrie este prea frig pentru serbările câmpeneşti şi, în plus, este şi Postul Crăciunului. De aceea, ziua de 10 Mai ar fi cât se poate de potrivită. Cei care ar putea să protesteze pentru că am avea prea multe sărbători ar trebui să se gândească dacă Ziua Independenţei, Ziua Regatului şi Ziua Unirii Dobrogei cu România, toate pe 10 Mai, nu ar fi, totuşi, mai semnificativă decât Ziua Imnului şi Ziua Drapelului, care au fost deja instituite ca zile naţionale.